Benzina se vinde cu rația în 53 de regiuni din Rusia. Atacurile Ucrainei asupra rafinăriilor rusești au coborât producția la un minim istoric al ultimilor 21 de ani
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Campania de uzură pe termen lung coordonată de forțele Kievului împotriva infrastructurii energetice a Federației Ruse a depășit faza unor simple incidente izolate. Rusia se adâncește într-o criză a carburanților de proporții amenințătoare, pe măsură ce dronele ucrainene scot din funcțiune, rând pe rând, marile rafinării ale țării. Peste 50 de regiuni au apelat deja la raționalizarea benzinei la pompe, prețurile au explodat, iar capacitatea de producție internă a coborât la niveluri nemaiîntâlnite din primii ani de după prăbușirea URSS.
O analiză extinsă a datelor ascunse sau parțial recunoscute de autoritățile de la Moscova indică faptul că strategia Ucrainei din 2026 lovește exact acolo unde doare mai tare: în capacitatea tehnică a Rusiei de a transforma materia primă în combustibil. Consecințele se văd deja direct la pompă, dar și în porturile maritime unde petrolul brut se acumulează fără cumpărători.
Datele centralizate de agențiile de analiză economică Energy Intelligence și Bloomberg arată o traiectorie extrem de gravă pentru industria de profil din Rusia. Doar în luna mai 2026, atacurile ucrainene au vizat cel puțin 8 din cele mai mari 10 rafinării ale țării. În primele săptămâni din iunie, alte șase unități majore au fost lovite, inclusiv rafinăria de la Moscova (deținută de Gazprom Neft), care asigura până la 70% din necesarul de benzină al capitalei ruse și al regiunii limitrofe.
Această dinamică a generat efecte economice de tip domino. În prima săptămână din iunie, volumul de petrol rafinat în Rusia a coborât sub 4 milioane de barili pe zi, cel mai scăzut nivel înregistrat în ultimii 21 de ani.
Instalațiile scoase complet din funcțiune din cauza distrugerilor au atins o capacitate cumulată de 2,14 milioane de barili pe zi, ceea ce reprezintă o treime (33%) din întregul potențial de producție al țării.
Conform datelor oficiale ale serviciului de statistică Rosstat, prețul benzinei AI-95 a trecut de pragul de 70 de ruble pe litru, în timp ce motorina a depășit 80 de ruble pe litru, ritmul de creștere a prețurilor dublându-se de la o săptămână la alta.
Sergey Vakulenko, expert în energie și cercetător la Berlin Carnegie Center, subliniază pentru publicația independentă Meduza că loviturile armatei ucrainene au devenit mult mai eficiente: dronele nu mai țintesc doar rezervoare de stocare, ci lovesc direct turnurile de distilare și echipamentele tehnologice complexe, care sunt extrem de greu de reparat sau înlocuit din cauza sancțiunilor occidentale.
Realitatea din teren, documentată de publicația independentă The Bell, arată că deficitul de pe piața en-gros s-a mutat agresiv în retail. 53 de regiuni rusești și toate cele cinci regiuni ucrainene aflate sub ocupația ilegală a Moscovei au implementat restricții stricte privind vânzarea de benzină pentru vehiculele private.
În 18 regiuni, raționalizarea a fost stabilită la o cotă maximă de 50 de litri per mașină. Giganți autohtoni precum Tatneft au fost nevoiți să aplice restricții similare de aprovizionare în întreaga lor rețea de benzinării.
Dincolo de cozile de la pompe, panica economică începe să modifice comportamentul cetățenilor. Teama de a rămâne fără combustibil pe autostrăzi a lovit puternic turismul estival. Rezervările la hoteluri au scăzut în prima parte a lunii iunie cu 31% în Crimeea și cu 40% în Sevastopol, românii și rușii deopotrivă observând anulări masive ale vacanțelor pe litoralul Mării Negre din cauza penuriei iminente de carburant.
Conform Agenției Internaționale a Energiei (AIE) și datelor OPEC, producția de țiței a Rusiei a scăzut în mai 2026 la 8,7 milioane de barili pe zi (cu 5% mai puțin față de mai 2025 și cu aproape 700.000 de barili sub cotele asumate în formatul OPEC+).
Totuși, pentru că rafinăriile rusești sunt blocate și nu pot procesa materia primă, Moscova este forțată să schimbe strategia din mers: reduce stocurile interne și maximizează exportul de țiței brut (neprelucrat). Exporturile maritime de țiței au urcat forțat la 3,83 milioane de barili pe zi la sfârșitul lunii mai – cel mai mare nivel din acest an.
Această tentativă a Rusiei de a „scăpa” de surplusul de țiței brut prin exporturi masive maritime riscă să se lovească de un zid legislativ internațional. Bloomberg raportează că Rusia are în prezent peste 120 de milioane de barili de petrol încărcați în tancuri maritime care plutesc în largul mărilor, în așteptarea unor cumpărători.
Marea problemă a Kremlinului este că derogarea acordată anterior de Statele Unite de la regimul de sancțiuni pentru petrolul aflat în tranzit pe mare expiră pe data de 17 iunie 2026. Washingtonul a transmis clar că nu intenționează să prelungească această păsuire. Fără această derogare, băncile, asigurătorii internaționali și operatorii de flote vor refuza să mai gestioneze transporturile rusești, ceea ce va bloca flotele de export exact în momentul în care Rusia avea cea mai mare nevoie să își vândă producția neprocesată.
Analiștii citați de Meduza concluzionează că amploarea crizei pe termen mediu depinde acum exclusiv de capacitatea Ucrainei de a menține ritmul actual al atacurilor cu drone. Dacă rezervele de producție de drone ale Kievului vor asigura continuitatea loviturilor, economia Rusiei se va confrunta în această vară cu o inflație severă și blocaje severe în lanțurile de aprovizionare din agricultură și transporturi.
