Bichir: România nu se predă niciodată!

De mult nu am avut un 1 Decembrie mai trist, mai sfâşiat de politicieni. Poate în 1990 când, la Alba Iulia, FSN-ul l-a huiduit ordinar pe Coposu, pe Raţiu şi pe Câmpeanu. Sau, dacă ne raportăm la istorie, la încoronarea regelui Ferdinand I şi a reginei Maria, în anul 1922, când Iuliu Maniu şi amicii săi politici au refuzat să participe, din motive pe care istoria le va judeca. Când am scris înainte de primul tur că vom asista la o nouă confruntare între dreapta şi stânga, mulţi “fini analişti” au râs cu îngăduinţă. Iată că România arată precum în 1990. Au fost dezgropate simbolurile anticomuniste, au revenit în spaţiul public mineriadele, revoluţia din decembrie 1989.

Nici campania electorală nu este curată, între cei doi candidaţi intervenind ba “moguli”, ba foşti deţinuţi politici sau mai ştiu eu cine, fiecare cu alte scopuri. În loc să fie lăsaţi să vorbească, să dezbată, maşini de zgomot îndreaptă discuţiile spre alte orizonturi. Filme, casete, soacre, cumnaţi, comunism/anticomunism, toate se adună într-o învălmăşeală de nedescris. Tristă sărbătoare. Rămân însă un optimist, pentru că, vorba unui prieten de-al meu: “România nu se predă niciodată”.

Urmărește-ne pe Google News