Bistrițeanul care pregătea un atentat sinucigaș pentru a se „răzbuna pe societate”, bun de judecat pentru terorism. Angelo Alexe plănuia să se arunce în aer cu o bombă făcută din sute de petarde 

Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat, pe 17 iunie 2026, hotărârea luată pe fond de Curtea de Apel Cluj pe 28 mai și a dispus începerea judecății în dosarul lui Angelo Alexe pentru tentativă la acțiuni teroriste și propagandă islamistă.

Primul termen al procesului a fost fixat de Curtea de Apel Cluj pe data de 24 iunie 2026.

Angelo Alexe a fost trimis în judecată de DIICOT Bistrița-Năsăud pe data de 24 martie 2026, în urma unei anchete în care procurorii au colaborat cu ofițerii SRI.

La percheziții, anchetatorii au găsit la domiciliul lui Alexe 630 de petarde cărora acesta le scotea conținutul pentru a crea dispozitive explozive cu o putere mai mare, făcea teste, filma rezultatele și se documenta constant pe site-uri islamiste.

Unul dintre aceste dispozitive a fost analizat la Institutul de Tehnologii Avansate, iar specialiștii au concluzionat că bomba are potențial letal, așa cum reiese din Raportul de constatare nr. 777303 din 11 decembrie 2025.

În paralel, Angelo Alexe citea materiale de propagandă teroristă în scopul de a-și însuși această ideologie.

• „În perioada cuprinsă între anul 2022 și luna mai 2025, precum și în intervalul 14 august 2025 – 2 octombrie 2025, acesta ar fi desfășurat un amplu proces de radicalizare autoasumată, ghidat de intenția de a se răzbuna pe societate și autorități prin pregătirea unui atentat de amploare menit să ucidă mai multe persoane și să intimideze populația.
• Sub un prim aspect, în sarcina inculpatului s-a reținut că, în scopul de a pregăti un atentat în care să ucidă mai multe persoane pentru a intimida populația, ar fi produs 2 dispozitive explozive de mici dimensiuni pe care le-ar fi filmat și testat în locuința proprie sau în împrejurimile acesteia, ar fi accesat un număr de 7 site-uri pe internet în scopul de autodocumentare cu privire la fabricarea sau folosirea de explozivi, substanțe nocive sau periculoase, ori cu privire la tehnici sau metode specifice de săvârșire a unui act de terorism, iar în perioada 14.08.2025 – 2.10.2025 ar fi produs alte 2 dispozitive explozive de mici dimensiuni.
• Sub un al doilea aspect, se arată că inculpatul ar fi deținut materii explozive sau inflamabile în scopul producerii de dispozitive explozive de orice fel, în vederea pregătirii unui atentat în care să ucidă mai multe persoane pentru a intimida populația, atât în perioada 2022 – mai 2025, cât și în perioada 14 august 2025 – 2.10.2025.
• Sub un al treilea aspect, în sarcina acestuia s-a reținut că, în scopul însușirii ideologiei teroriste, ca parte a unui proces de radicalizare, fapt exprimat în concepția personală de a se detona cu explozibil în public cu scopul de a ucide sau răni cât mai multe persoane, ar fi accesat prin intermediul sistemelor informatice (online), în mod repetat, și ar fi deținut materiale de propagandă teroristă”, se arată în rechizitoriul DIICOT Bistrița-Năsăud.

Apărarea cerea anularea expertizei SRI și excluderea datelor informatice

Avocatul lui Angelo Alexe a încercat în procedura de cameră preliminară să obțină din partea judecătorilor o soluție de restituire a dosarului la Parchet, așa cum reiese din Hotărârea nr. 178/2026 a Curții de Apel Cluj, consultată de Libertatea:

• „Motivele care fundamentează excepția neregularității rechizitoriului vizează, în primul rând, descrierea incompletă a elementelor constitutive ale tuturor infracțiunilor reținute, arătându-se că scopul calificat terorist a fost afirmat doar în mod formal, fără indicarea elementelor obiective de fapt din care ar rezulta intenția de intimidare a populației ori de constrângere a autorităților.
• În al doilea rând, se invocă lipsa unei descrieri concrete, distincte și individualizate a celor 11, 2 și respectiv 16 acte materiale reținute în formă continuată, simpla lor menționare numerică în baza Legii nr. 535/2004 împiedicând determinarea precisă a obiectului acuzației și stabilirea limitelor judecății (…)
• De asemenea, actul de sesizare este criticat pentru utilizarea unor formulări generale, imprecise și cu caracter pur evaluativ, cum ar fi asimilarea unor noțiuni non-juridice precum «mișcare antisemită» sau introducerea unor detalii speculative legate de situația familială precară a inculpatului, elemente care afectează cerințele de claritate și precizie (…).
• Sub aspectul nelegalității administrării probatoriului, inculpatul a invocat nulitatea relativă a Raportului de constatare nr. 777303 din 11 decembrie 2025 și a solicitat excluderea concluziei privind caracterul potențial letal al dispozitivului artizanal.
• În susținerea acestei solicitări, se arată că analiza tehnică nu s-a efectuat asupra obiectului în configurația sa reală de la momentul ridicării, ci asupra unui construct ipotetic modificat artificial prin atașarea unor fragmente metalice în cadrul experimentelor, fapt ce echivalează cu alterarea obiectului probei și cu o încălcare directă a principiilor aflării adevărului și loialității administrării probelor (…).
• Tot în cadrul excepțiilor de nelegalitate, s-a solicitat constatarea nulității relative și excluderea din materialul probator a tuturor înscrisurilor și mesajelor redactate în limbi străine care nu sunt însoțite de traduceri autorizate în limba română, contrar dispozițiilor art. 12 Cod procedură penală.
• Sunt vizate în mod expres lucrarea în limba engleză intitulată «(…) Paper» (n.r. – posibil un manifest ideologic), înscrisurile olografe în limba arabă ridicate la percheziție, istoricul căutărilor online și mesajul din data de 8 mai 2023, acesta din urmă fiind tradus doar informal de organele de urmărire penală.
• Se argumentează că lipsa unor traduceri oficiale realizate de specialiști împiedică verificarea nuanțelor lingvistice, generează riscul unor interpretări subiective și încalcă standardul traducerii efective a documentelor esențiale pentru apărare, astfel cum a fost consacrat în jurisprudența CEDO. (…)
• Deși percheziția informatică este reglementată de art. 168 Cod procedură penală ca un procedeu probatoriu distinct și complex, inculpatul nu a fost citat, informat sau notificat cu privire la efectuarea operațiunilor din data de 1 august 2025, fiind privat de posibilitatea de a-și exercita apărarea, de a formula obiecțiuni cu privire la metodologia de extragere ori la integritatea suportului informatic și de a preveni extragerea unor date ce nu vizau cauza penală.
• Această lipsire de garanții procesuale reprezintă o vătămare concretă și iremediabilă a dreptului la apărare, în condițiile în care datele astfel extrase, constând în mesaje Telegram, fișiere video Daesh și istoricul căutărilor Google Chrome, constituie întreaga bază a acuzației de terorism și fundamentul propunerilor de luare și prelungire a arestului preventiv, neexistând un suport probator independent. (…)
• Prin urmare, (…) inculpatul solicită anularea procesului-verbal din data de 1 august 2025 și eliminarea din dosar a tuturor datelor derivate, respectiv a mesajelor Telegram adresate surorii sale ori martorilor (…), a fișierelor video cu caracter extremist, a istoricului de căutări pe motoarele de internet și a datelor privind accesarea canalelor (…), elemente care, odată înlăturate, lipsesc acuzația de terorism de suportul său esențial”, se arată în documentul citat.

Instanța: Ancheta s-a desfășurat în deplină legalitate

Pe data de 28 mai 2026, judecătorul de cameră preliminară a constatat că în cauză au fost respectate toate normele procesual penale în faza anchetei, fapt pentru care nu se impune excluderea vreunei probe sau restituirea dosarului la DIICOT:

• „Critica apărării referitoare la neindicarea elementelor obiective din care derivă scopul calificat terorist, respectiv cel de intimidare a populației, nu reprezintă o deficiență de regularitate a actului, ci o veritabilă critică de fond ce vizează temeinicia acuzației și întrunirea elementelor constitutive, aspecte a căror analiză este apanajul exclusiv al fazei de judecată.
• În această etapă procesuală, judecătorul de cameră preliminară verifică doar dacă faptele sunt descrise într-o manieră care să permită inculpatului să cunoască acuzația și să își formuleze apărările, cerință pe deplin îndeplinită în cauză prin detalierea procesului de radicalizare, a accesării site-urilor cu conținut extremist și a confecționării dispozitivelor explozive artizanale. (…)
• Pe de altă parte, includerea unor aprecieri de ordin biografic, sociologic sau evaluativ privind situația familială ori mediul inculpatului nu este de natură să atragă neregularitatea actului, ci servește la contextualizarea socio-culturală a procesului de radicalizare indicat de parchet, fără a crea vreo confuzie juridică.
• Referitor la excepțiile privind nelegalitatea administrării probatoriului, judecătorul de cameră preliminară constată că procedeele probatorii s-au desfășurat în deplină conformitate cu dispozițiile legale. (…)
• În ceea ce privește Raportul de constatare nr. 777303 din 11 decembrie 2025, critica vizând modificarea artificială a configurației dispozitivului artizanal prin adăugarea de fragmente metalice în faza de testare nu echivalează cu o încălcare a principiului loialității sau cu o alterare nelegală a obiectului probei.
• Atașarea acelor elemente în cadrul experimentelor specifice reprezintă o metodologie tehnică standard, de natură strict științifică, utilizată legitim de experți pentru determinarea reacției substanțelor pirotehnice și a efectului proiecției în caz de detonare.
• În privința înscrisurilor și mesajelor redactate în limbi străine (engleză și arabă), deținute sau accesate de inculpat, judecătorul de cameră preliminară reține că lipsa unor traduceri autorizate atașate formal în faza de urmărire penală nu atrage nelegalitatea acestor mijloace de probă și nu justifică excluderea lor. Aceste materiale (mesaje Telegram, istoricul căutărilor, lucrarea «…Paper») se regăsesc la dosarul cauzei în configurația lor originală.
• Traducerea lor și stabilirea nuanțelor lingvistice pot fi realizate nemijlocit în fața instanței de judecată prin recurgerea la un interpret autorizat, garantându-se astfel deplina contradictorialitate și respectarea standardelor CEDO privind dreptul la un proces echitabil, fără ca prin aceasta să fi fost afectată faza de urmărire penală”, notează judecătorul.

Găsit ca potențial terorist în timp ce era cercetat pentru trafic de droguri

Procurorii au obținut datele cu privire la faptele de terorism în timp ce îl anchetau pe Angelo Alexe într-un alt dosar, pentru trafic de droguri, iar avocatul acestuia a susținut că procedura nu ar fi legală.

Instanța de judecată a explicat, în schimb, că procurorii au valorificat astfel informațiile descoperite cu ocazia cercetărilor.

• „În final, analizând excepția nulității percheziției informatice din data de 1 august 2025 și a procesului-verbal aferent (…) judecătorul de cameră preliminară constată că argumentele apărării pornesc de la o premisă factuală și juridică complet eronată, motiv pentru care această critică va fi respinsă ca vădit neîntemeiată, potrivit următoarelor considerente.
• (…) Elementele factuale care au fundamentat suspiciunea rezonabilă privind faptele de terorism au apărut tocmai ca urmare a datelor rezultate din percheziția informatică efectuată în celălalt dosar instrumentat de parchet, respectiv nr. 85/(…)/P/2025.
• Sesizarea din oficiu reprezintă modul de sesizare principal atunci când organele judiciare află pe orice altă cale – inclusiv prin instrumentarea altor dosare – că s-a săvârșit o infracțiune.
• Introducerea fizică a acestor înscrisuri în prezenta cauză penală s-a realizat în baza instituției delegării (…).  În baza acestui act, procesele-verbale întocmite anterior au fost atașate la dosar, dobândind calitatea legală de înscrisuri, ca mijloace de probă autonome (…).
• În ceea ce privește ridicarea fizică a terminalului telefonic (…), judecătorul de cameră preliminară reține că acesta a fost indisponibilizat inițial cu ocazia unei percheziții domiciliare efectuate la data de 31 iulie 2025.
• În consecință, datele informatice folosite pentru fundamentarea acuzației în (prezentul dosar – n.r.) provin din valorificarea legală a unor înscrisuri dintr-un alt dosar (…) și din punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică (…), procesele-verbale fiind întocmite cu respectarea tuturor garanțiilor de contradictorialitate în prezența inculpatului.
• Utilizarea datelor obținute incidental sau într-un alt context procesual nu echivalează cu o nelegalitate, atât timp cât activitățile inițiale au fost autorizate în condiţiile legii. (…)
• Datele strânse în mod legal în acel dosar au fost folosite ca bază factuală și fundament probatoriu subsidiar pentru a solicita noi măsuri în noul dosar.
• Prin urmare, nu suntem în prezența unei eludări a legii sau a unei încălcări a principiului loialității (…), întrucât organele de urmărire penală nu au creat un dosar artificial, ci au descoperit noi prezumtive fapte cu ocazia analizei datelor informatice obţinute în (celălalt dosar – n.r.), acestea fiind depuse în prezentul dosar, conform dispoziţiilor legale anterior reţinute”, reține instanța de judecată.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro