BNR A Sancționat Credit Europe și Procredit Bank. Ce A Găsit Instituția

Cele patru bănci apar și în raportul depus de către Ministerul Finanțelor în Parlament, potrivit căruia acestea nu au raportat profit în România în ultimii cinci ani.

Iată constatările Băncii Naționale, așa cum apar pe site-ul său.

Credit Europe Bank

– lipsa unei politici privind selectarea, monitorizarea şi planificarea succedării membrilor Consiliului de administrație, aspect care nu asigură respectarea prevederilor art.15 alin.4 din Regulamentul Băncii Naționale a României nr.5/2013 privind cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit, cu modificările şi completările ulterioare;

– lipsa unei politici de promovare a diversității în cadrul organului de conducere, aspect care nu asigură respectarea prevederilor art.19 din Regulamentul Băncii Naționale a României nr.5/2013 privind cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit, cu modificările şi completările ulterioare;

– neefectuarea de către Comitetul de administrare a riscurilor a verificării modului în care la acordarea remunerației variabile acordate personalului identificat au fost luate în considerare riscurile, capitalul, lichiditatea, precum şi probabilitatea şi calendarul profiturilor, aspect care constituie nerespectare a prevederilor art.23 alin.5 din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr.5/2013 privind cerinţe prudenţiale pentru instituţiile de credit, cu modificările şi completările ulterioare;

– neimplicarea personalului funcțiilor de control în elaborarea politicilor de remunerare și a propunerilor de bonusare ale angajaților, alții decât personalul identificat, aspect care constituie nerespectare a prevederilor art.169 alin.2 din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr.5/2013 privind cerinţe prudenţiale pentru instituţiile de credit, cu modificările şi completările ulterioare;

– neevaluarea, în cadrul procesului intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri, a riscurilor rezultate din subestimarea riscului operaţional în contextul utilizării abordării de bază; subestimarea pentru pierderea în caz de nerambursare în condiţii de criză; a riscurilor generate de activitatea de creditare în valută a debitorilor expuşi la riscul valutar (ex: expuneri semnificative în EUR, CHF), aspect care constituie nerespectare a prevederilor art.70 alin.1 din Regulamentul Băncii Naționale a României nr.5/2013 privind cerinţe prudenţiale pentru instituţiile de credit, cu modificările și completările ulterioare;

– neefectuarea testărilor aferente Planului de continuitate a afacerii din anul 2014, pentru a se asigura capacitatea de funcţionare în mod continuu şi pentru a limita pierderile în cazul unei întreruperi severe a activităţii, prin aceasta banca fiind expusă la riscul de a nu funcţiona la parametri optimi şi de a nu furniza servicii de calitate în cazul producerii unui eveniment major, aspect care constituie nerespectare a prevederilor art.63 din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr.5/2013 privind cerinţe prudenţiale pentru instituţiile de credit, cu modificările şi completările ulterioare;

– neasigurarea de către instituţia de credit a existenţei unui cadru adecvat de administrare a riscului de credit, care să asigure identificarea, măsurarea sau evaluarea, monitorizarea, diminuarea şi raportarea riscului aferent activităţilor desfăşurate, aspect care constituie nerespectare a prevederilor art.30 alin.1 şi art.31 din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr.5/2013 privind cerinţe prudenţiale pentru instituţiile de credit, cu modificările şi completările ulterioare, având în vedere că la nivelul băncii nu a fost asigurate:

– formalizarea şi implementarea condiţiilor necesare pentru ieşirea unei expuneri din categoria expunerilor restructurate, conform pct.39 alin.14 din Anexa la Ordinul Băncii Naţionale a României nr.6/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea situaţiilor financiare FINREP la nivel individual, conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară, aplicabile instituţiilor de credit în scopuri de supraveghere prudenţială, cu modificările și completările ulterioare;

– formalizarea şi implementarea unor criterii cuprinzătoare pentru identificarea tuturor expunerilor neperformante, conform pct.38 alin.1 lit.b) şi alin.3 din Anexa la Ordinul Băncii Naţionale a României nr.6/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea situaţiilor financiare FINREP la nivel individual, conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară, aplicabile instituţiilor de credit în scopuri de supraveghere prudenţială, cu modificările și completările ulterioare, aspect care a favorizat neraportarea în categoria expunerilor neperformante a unor creanţe care erau depreciate (în sumă agregată de 93.796.176 lei);

– formalizarea şi implementarea unor proceduri care să asigure menţinerea expunerilor neperformante cu măsuri de restructurare în perioadele minime de monitorizare conform pct.38 alin.13 lit.b) din Anexa la Ordinul Băncii Naţionale a României nr.6/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea situaţiilor financiare FINREP la nivel individual, conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară, aplicabile instituţiilor de credit în scopuri de supraveghere prudenţială, cu modificările și completările ulterioare, aspect care a favorizat ca anumite expuneri să nu fie menţinute în categoria expunerilor neperformante, în perioada minimă de monitorizare, ulterior efectuării unor operaţiuni de restructurare;

– formalizarea şi implementarea de criterii de ieşire din categoria creditelor neperformante, conform pct.38 alin.12 din Anexa la Ordinul Băncii Naţionale a României nr.6/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea situaţiilor financiare FINREP la nivel individual, conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară, aplicabile instituţiilor de credit în scopuri de supraveghere prudenţială, cu modificările și completările ulterioare, aspect care a favorizat recunoaşterea unor expuneri ca fiind performante în prima lună în care serviciul datoriei a scăzut sub pragul de 90 de zile, fără aplicarea unei perioade minime de monitorizare;

– proceduri pentru implementarea recunoaşterii neperformanţei conform pct.38 alin.11 din Anexa la Ordinul Băncii Naţionale a României nr.6/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea situaţiilor financiare FINREP la nivel individual, conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară, aplicabile instituţiilor de credit în scopuri de supraveghere prudenţială, cu modificările și completările ulterioare, aspect care a favorizat nerecunoaşterea stării de neperformanţă pe baza principiului contaminării expunerilor, în cazul unor debitori care înregistrau alte expuneri neperformante;

– identificarea unor debitori corporate pentru care banca a efectuat multiple operaţiuni de înlocuire a expunerii ca urmare a dificultăţilor financiare, acestea nefiind considerate însă ca fiind depreciate, aspect care constituie nerespectare a prevederilor art.86 lit.b) din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr.5/2013, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu cele ale pct.59 din IAS 39, cu modificările şi completările ulterioare;

– neverificarea de către instituţia de credit a expunerilor aferente unor debitori cu rezidenţa într-o țară terță, expuşi riscului valutar, în scopul evaluării capacităţii de rambursare în condiţii de depreciere severă a monedei, aspect care constituie nerespectare a prevederilor art.22 alin.1 din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr.17/2012 privind unele condiţii de creditare, cu modificările şi completările ulterioare.

ProCredit

– încălcări ale art.101 din O.U.G. nr.99/2006 coroborat cu cele ale art.3 alin.(1) lit.a) și art.5 alin.(1) din Regulamentul Băncii Naționale a României nr.6/2008 privind începerea activității și modificările în situația instituțiilor de credit, persoane juridice române, și a sucursalelor din România ale instituțiilor de credit din state terțe, cu modificările și completările ulterioare, raportat la cerințele art.18 alin.(1) lit.r) din O.U.G. nr.99/2006, având în vedere efectuarea de către ProCredit Bank S.A. România de servicii pentru ProCredit Bank A.G. Germania, fără a fi autorizată să desfășoare astfel de operațiuni, conform obiectului de activitate aprobat de Banca Națională a României.

Patria Bank

– nerespectarea măsurii dispusă la art.1 lit.o) din Ordinul Prim-viceguvernatorului Băncii Naţionale a României nr.91 din 03.10.2016 privind deţinerea permanentă a unui nivel de fonduri proprii adecvat profilului de risc al băncii, astfel încât să se asigure menţinerea ratei fondurilor proprii totale la minim 15,14%, a ratei fondurilor proprii de nivel 1 la minim 11,35% și a ratei fondurilor proprii de nivel 1 de bază la minim 8,48%;

– nedefinirea, în perioada 31.08.2015 – 31.08.2016, a unor mecanisme de control adecvate care să asigure raportarea pe o bază continuă a riscului de conformitate identificat de alte structuri organizatorice, nestabilirea unei metodologii pentru elaborarea planului de testare a conformităţii şi nedefinirea unor controale corespunzătoare pentru identificarea situaţiilor de conflict de interese generat de alte activităţi în care poate fi implicat personalul instituţiei de credit, ceea ce a condus la nerespectarea prevederilor art.49 din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr.5/2013 privind cerinţe prudenţiale pentru instituţiile de credit, cu modificările şi completările ulterioare;

– neexercitarea la timp şi în mod eficace de către organul de conducere a atribuţiilor privind aprobarea unor măsuri adecvate de remediere a constatărilor funcţiei de audit intern, având în vedere practica necorespunzătoare de prelungire a termenelor pentru implementarea recomandărilor de audit intern, înregistrându-se la data de 01.06.2016 măsuri cu întârzieri de peste 180 de zile faţă de termenul iniţial de implementare, ceea ce a condus la nerespectarea prevederilor art.35 alin.5 ultima teză din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr.5/2013 privind cerinţe prudenţiale pentru instituţiile de credit, cu modificările şi completările ulterioare;

– neînfiinţarea Comitetului de audit în perioada august 2015 – aprilie 2016, nerespectându-se astfel prevederile art.22 alin.1 din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr.5/2013 privind cerinţe prudenţiale pentru instituţiile de credit, cu modificările şi completările ulterioare;

– neimplementarea unor mecanisme de control adecvate în activitatea de emitere şi utilizare a instrumentelor de plată electronică, ceea ce a condus la amplificarea expunerii la riscul de conformitate, având în vedere lipsa notificării băncii centrale în luna februarie 2015 cu privire la modificările operate pentru un anumit tip de card, nerespectându-se astfel prevederile art.11 alin.1 din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr.5/2013 privind cerinţe prudenţiale pentru instituţiile de credit, cu modificările şi completările ulterioare;

– neasigurarea unui canal de comunicare și raportare eficient, în procesul de cesionare a creanţelor faţă de un debitor, ceea ce a condus la nerespectarea prevederilor capitolului D1-7.2 alin.3 liniuța a 3-a din Regulamentul de Organizare și Funcționare a băncii ediția septembrie 2016, în vigoare începând cu data de 15.09.2016, ale pct.2.5 din Procedura băncii nr.299 privind activitatea de recuperare credite restante din executare silită, în vigoare din data de 25.08.2016, precum şi ale art.12 alin.1 lit. b) şi art.61 din Regulamentul Băncii Naționale a României nr.5/2013 privind cerinţe prudenţiale pentru instituţiile de credit, cu modificările și completările ulterioare.

Bancpost

– încălcarea prevederilor art.101 alin.2 și art.1172 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, ca urmare a implementării unui proces defectuos de rambursare automată a ratelor de credit, prin efectuarea unor tranzacții prin care au fost percepute penalităţi care au condus la înregistrarea de venituri necuvenite, decurgând din operațiunile de creditare cu clienții, fără ca acestea să fie stipulate în contract;

– încălcarea prevederilor art.11 alin.2 lit.a) din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr.5/2013 privind cerinţe prudenţiale pentru instituţiile de credit cu modificările şi completările ulterioare, prin neexercitarea în mod adecvat a responsabilităţilor definite la art.84 alin.1 și la art.153 din regulamentul menţionat, prin aprobarea de către Comitetul de Reglementări Interne a unor norme care erau de competența organului de conducere, întrucât în cadrul acestora erau reglementate activităţi care generează risc semnificativ pentru bancă (Norma privind identificarea expunerilor neperformante și clasificarea expunerilor restructurate rezultate în urma operațiunilor de înlocuire/19.01.2016, modificată în 05.04.2016; Norma de creditare Persoane fizice/05.02.2016; Procedura de aprobare și acordare credite ipotecare/imobiliare și de consum/21.04.2016; Normă privind indicatorii cheie de risc operațional/16.06.2016, Procedura de raportare a evenimentelor de risc operațional/V5).

– încălcarea prevederilor art.55 din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr.5/2013 privind cerinţe prudenţiale pentru instituţiile de credit, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere următoarele:
– modul de planificare a activității de audit intern nu asigură premisele pentru îndeplinirea cerințelor standardului de audit 2010 din Normele de audit intern aprobate de Camera Auditorilor Financiari din România, la nivelul băncii nefiind formalizată o procedură detaliată de evaluare a riscurilor, în care să fie definite criteriile de evaluare şi scala valorică asociată riscurilor în vederea pregătirii planului anual de audit;

– nu s-a asigurat respectarea prevederilor standardului 2100 din Normele de audit intern aprobate de Camera Auditorilor Financiari din România, având în vedere nedefinirea intervalului de timp de acoperire a tuturor unităților auditabile din universul de audit și neurmărirea auditării tuturor activităţilor şi unităţilor operaţionale, ceea ce a condus la existența de activităţi şi unităţi operaţionale care nu au fost auditate niciodată (guvernanţa corporativă, strategia şi planificarea afacerii) sau care nu au fost auditate din anul 2011 (managementul accesului utilizatorilor);

nu s-a asigurat respectarea prevederilor standardului 2500.A1 din Normele de audit intern aprobate de Camera Auditorilor Financiari din România, având în vedere scoaterea de sub urmărire ulterioară a recomandărilor de audit cu statusul “închise – neverificate“, ceea ce nu asigură premisele pentru desfășurarea unei activități de audit eficiente, în cazul în care recomandările formulate nu conduc la eliminarea cauzelor şi îmbunătăţirea activităţii, sau nu sunt implementate în mod adecvat;

– încălcarea prevederilor art.12 alin.2 coroborat cu art.86 lit.b) din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr.5/2013 privind cerinţe prudenţiale pentru instituţiile de credit, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere neaprobarea de către organul de conducere, a politicii de determinare a ajustărilor pentru depreciere, în cazul creditelor care intră sub incidența legii dării în plată, aplicată la data de 30.06.2016;

– încălcarea prevederilor pct.145 lit.b) din Regulamentul de punere în aplicare nr. 227/2015 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014 de stabilire a unor standarde tehnice de punere în aplicare cu privire la raportarea în scopuri de supraveghere a instituţiilor în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (Text cu relevanţă pentru SEE), referitoare la criteriile de încadrare a expunerilor în categoria celor neperformante, având în vedere că instituția de credit nu a inclus în categoria creditelor neperformante expuneri care îndeplineau criteriul potrivit căruia, în lipsa executării garanției reale este improbabil ca debitorul sa își achite integral obligațiile din credite.