„Când începem să tragem cu munițiile cu dispersie, rușii dispar în adăposturi. Nici măcar nu-și mai scot nasul afară”, a declarat, pentru cotidianul american, Stanislav, un oficial militar ucrainean aflat la câțiva kilometri de linia frontului.
Unitățile ucrainene de artilerie au primit pentru prima dată bombe cu dispersie fabricate în SUA în urmă cu câteva săptămâni, după decizia controversată a președintelui Joe Biden de a trimite aceste arme Ucrainei.
Bombele sunt scoase în afara legii în peste 120 de țări, în temeiul unui tratat internațional din 2008, dar nu și în Statele Unite, Rusia și Ucraina.
Human Rights Watch a calificat decizia lui Biden drept „profund îngrijorătoare”. Germania, Franța, Canada, Olanda și alți câțiva aliați NATO s-au opus în mod public acestei acțiuni, invocând potențialul armelor de a provoca victime civile.
Iar 49 de democrați din Camera Reprezentanților, alături de 98 de republicani, au votat în favoarea unui amendament la legea apărării care ar fi încercat să blocheze transferul.
Dar desfășurarea munițiilor, odată obținute, a provocat puține ezitări în cadrul guvernului și armatei ucrainene. „Este un lucru pozitiv. Ne ajută să creștem semnificativ pierderile rusești în echipamente și în vieți omenești”, a declarat Mihailo Podoliak, un consilier de top al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
Stoparea atacurilor rusești
Bombele cu dispersie explodează în aer deasupra unei ținte, eliberând zeci până la sute de bombe mai mici pe o suprafață de câteva terenuri de fotbal. Bombele explodează apoi în fragmente metalice care pot smulge membre și pot provoca răni fatale.
Copiii sunt deosebit de vulnerabili, deoarece submunițiile pot să nu explodeze până când nu sunt ridicate, chiar la ani de zile după încheierea unui conflict.
Pentru a liniști publicul, ministrul ucrainean al apărării a declarat că munițiile cu dispersie americane „vor fi folosite pentru a străpunge liniile de apărare inamice” – cu referire la labirintul de tranșee și câmpuri minate rusești care au încetinit contraofensiva Ucrainei.
Dar, în practică, au spus soldații, utilitatea munițiilor cu dispersie este mai complexă.
Munițiile îi pot lovi pe soldații ruși care se ascund în adăposturi, dar reprezintă o amenințare și pentru infanteriștii expuși care avansează pe teritoriul ucrainean, au declarat militarii.
„Principalul beneficiu este că inamicul este acum foarte speriat să pornească la asalt”, a declarat Stanislav, care a vorbit cu Washington Post sub acoperirea anonimatului.
Unitățile rusești care avansează cu vehicule blindate își opresc înaintarea pentru a permite trupelor să se adpostească de șrapnelul care ricoșează, au declarat soldații.
„Ei detectează bombele cu dispersie după șuieratul pe care acestea îl fac atunci când se îndreaptă spre ei”, a declarat Stanislav, membru al Brigăzii 14 mecanizate din Ucraina.
Această capacitate este deosebit de importantă în lumina ofensivei Rusiei în apropierea orașelor Lîman din regiunea estică Donețk și Kupiansk, din regiunea Harkov, la nord. Kremlinul forțează Ucraina să apere aceste orașe într-un moment în care Kievul are nevoie de soldați concentrați pe contraofensiva sa din sud.
Având o armă care încetinește avansul rusesc, Ucraina își poate păstra forțele.
Operațiuni ofensive
Echipajul lui Stanislav trage muniții cu dispersie dintr-un obuzier M109 Paladin uriaș. Obuzierul autopropulsat de fabricație americană poate lansa proiectilele la o distanță de peste 24 de kilometri și poate ajusta lățimea de pulverizare a bombei, în funcție de preferințele operatorului.
În sud și în est, în apropierea orașelor ucrainene precum Vuhledar, echipajele de artilerie ucrainene folosesc, de asemenea, muniții cu dispersie americane, trăgându-le din obuziere Paladin sau obuziere M777, au declarat oficiali militari.
Când vine vorba de operațiuni ofensive, Ucraina folosește aceste muniții pentru a trage în păduri dense, atunci când nu se cunoaște poziția exactă a forțelor rusești, pentru a lovi vehicule neblindate și pentru a pulveriza bombe peste infanterie pentru a o ține îngropată în adăposturi și în imposibilitatea de a riposta la foc.
Membrii echipajului de artilerie din nord-estul Ucrainei au descris un incident petrecut la sfârșitul lunii iulie, în care au tras asupra unui convoi rusesc format din trei vehicule – două blindate și unul neblindat – după ce l-au reperat cu o dronă de supraveghere.
Munițiile cu dispersie americane au ricoșat din vehiculele blindate, dar l-au străpuns imediat pe cel neprotejat, provocând „panică” și o retragere a vehiculelor în „direcții diferite”, a declarat un soldat.
Soldații ucraineni au declarat că munițiile cu dispersie permit, de asemenea, forțelor lor de avansare să se apropie de pozițiile rusești fortificate, deoarece infanteria inamică rămâne îngropată în adăposturi.
O soluție de avarie
În timp ce bombele cu dispersie aduc un beneficiu militar calitativ, ele oferă, de asemenea, un avantaj cantitativ într-un moment în care Ucraina are nevoie de mai multă muniție pentru a extinde sfera de acțiune a contraofensivei.
La începutul ultimei campanii, în iunie, s-a înregistrat o creștere spectaculoasă a tirurilor de artilerie ucrainene, la 8.000 de obuze pe zi, de la aproximativ 3.000 – 5.000 anterior, au declarat analiștii militari.
Fără afluxul de muniții cu dispersie din Statele Unite și de obuze obișnuite din Coreea de Sud, Kievul nu ar putea susține probabil contraofensiva suficient de mult timp pentru a recuceri un teritoriu.
„Ucraina trage cu mai multă muniție decât în mod normal”, a declarat Rob Lee, analist militar la Institutul de Cercetare a Politicii Externe. „O mare întrebare este cât timp pot face asta înainte de a rămâne fără muniție și de a fi nevoiți să reducă operațiunile”, a adăugat el.
Analiștii militari au pus sub semnul întrebării înțelepciunea folosirii munițiilor cu dispersie în zonele în care soldații ucraineni intenționează să manevreze, având în vedere amenințarea pe care muniția neexplodată o reprezintă pentru trupele lor.
Dar, în interviuri, soldații și oficialii guvernamentali au ignorat amenințarea, argumentând că trupele trebuie deja să treacă cu grijă prin câmpurile de mine și fire capcană. Submunițiile neexplodate adaugă doar un risc marginal, au spus ei.
„Curățarea munițiilor neexplodate va necesita un efort uriaș – nu din cauza munițiilor cu dispersie americane, ci din cauza cantității incredibile de mine plantate de inamic”, a declarat Andrii Besedin, șeful administrației militare a orașului Kupiansk, într-un interviu.
Administrația Biden, care a alocat 91,5 milioane de dolari pentru asistență în materie de deminare în Ucraina, vede problema în mod similar.
„Indiferent dacă Ucraina lansează sau nu aceste muniții, aceste zone vor necesita o remediere semnificativă după conflict și vom oferi asistență pentru a sprijini viitoarele eforturi ucrainene de deminare”, a declarat pentru Washington Post un oficial american de rang înalt, care a vorbit sub protecția anonimatului.
O armă mai mult decât controversată
Producția americană de bombe cu dispersie a fost sistată în 2016, pe fondul indignării provocate de utilizarea de către Arabia Saudită a munițiilor CBU-105 fabricate în SUA, în mai multe zone civile din Yemen.
Controversa a determinat administrația Obama să suspende transferurile de muniții către Riad, o decizie care a redus profiturile industriei și a determinat ultimul producător american de bombe cu dispersie, Textron Systems, să oprească producția în luna august a aceluiași an.
Munițiile cu dispersie pe care administrația Biden le trimite în Ucraina sunt mult mai vechi și reprezintă o amenințare și mai mare pentru civili.
Bomba se numește muniție convențională îmbunătățită cu scop dublu, sau DPICM, iar producția acesteia a fost oprită în anii 1990. Cu cât muniția rămâne mai mult timp în depozit, cu atât mai mare este „rata de eșec” – ponderea bombelor care rămân neexplodate după lansare.
Decizia lui Biden de a trimite munițiile – o alegere pe care a descris-o ca fiind „dificilă” – a ocolit o lege americană care interzice transferul de muniții cu dispersie cu o rată de eșec mai mare de 1%.
Salutând decizia SUA de a trimite munițiile, Ministerul ucrainean al Apărării a declarat că Kievul va ține o „evidență strictă a utilizării acestor arme și a zonelor locale în care vor fi folosite”.
Când a fost întrebat de Washington Post cum funcționează procesul de documentare, Stanislav a sugerat că nu există niciunul. Un ofițer de relații publice l-a contrazis ulterior, spunând că, de fiecare dată când M109 trage un obuz, echipajul notează ce tip de muniție a fost tras și în ce direcție.
Administrația Biden spune că Ucraina a dat asigurări Statelor Unite că va urmări îndeaproape utilizarea munițiilor. De la livrarea bombelor cu dispersie luna trecută, un înalt oficial american a declarat că Washingtonul este mulțumit de urmărirea Kievului, care include „actualizări regulate privind cheltuielile și utilizarea DPICM de către armata ucraineană, inclusiv locul de utilizare”.
Cu toate acestea, multe detalii legate de furnizarea de către SUA a bombelor cu dispersie rămân necunoscute publicului, ceea ce a determinat grupurile pentru drepturile omului să solicite o mai mare transparență.
„Nu ni s-a spus care este cantitatea de muniții cu dispersie care este transferată și pentru cât timp se va face acest lucru”, a declarat Mary Wareham, expertă în armament la Human Rights Watch.
„De asemenea, nu cunoaștem ratele de eșec ale acestor muniții specifice”, a adăugat ea.
„Rănile sunt foarte sângeroase”
Wareham și alți critici se tem că decizia SUA de a transfera munițiile subminează eforturile de a stabili o normă internațională care să interzică această armă controversată.
Dovezile potrivit cărora Ucraina a folosit propriile rezerve de muniții cu dispersie pentru a elibera orașul Izium în 2022, provocând victime civile în rândul ucrainenilor, au fost, de asemenea, citate de criticii deciziei lui Biden. Ucraina a negat că a folosit munițiile în acel caz.
Ucrainenii sunt foarte conștienți de amenințarea reprezentată de munițiile cu dispersie. Forțele rusești au folosit această armă pe scară largă de la începutul războiului și de cel puțin 24 de ori în zone populate din Ucraina, potrivit ONU.
Un atac asupra unei gări aglomerate din Kramatorsk în aprilie 2022 a ucis 50 de ucraineni și a rănit peste 100, potrivit Human Rights Watch.
Președintele rus Vladimir Putin a amenințat că va intensifica utilizarea munițiilor cu dispersie după decizia lui Biden de a trimite armele. „Dacă acestea sunt folosite împotriva noastră, ne rezervăm dreptul de a întreprinde acțiuni în oglindă”, a declarat el luna trecută unui jurnalist pro-Kremlin.
De la comentariile sale, au fost raportate mai multe atacuri rusești cu bombe cu dispersie în Ucraina, inclusiv un atac asupra unui teren de antrenament ucrainean de lângă Drujkivka, care a ucis un soldat și a rănit o echipă de jurnaliști de la postul german de știri Deutsche Welle.
În aceeași săptămână, un jurnalist rus de la agenția de știri RIA, controlată de stat, a fost ucis și alți trei jurnaliști ruși au fost răniți într-un atac de artilerie ucrainean în regiunea Zaporojie, despre care Moscova a spus că a implicat muniții cu dispersie americane. Ucraina a negat acuzația.
Rănile provocate de un atac cu muniție cu dispersie sunt înfiorătoare. Șrapnelul care explodează poate provoca multiple răni provocate de explozie sau de fragmente, deteriorând organele interne și ducând adesea la pierderea ochilor, a mâinilor și a picioarelor.
„Rănile sunt foarte sângeroase”, a declarat pentru Washington Post Alina Mihailova, șefa unei unități medicale care operează în apropiere de Kupiansk. „Bucățile de șrapnel sunt foarte mici și sunt foarte multe. Dacă te lovește în gât, probabil că nu vei supraviețui”, a spus ea.
În ciuda naturii macabre a armei, Mihailova, al cărei logodnic a murit în luptă lângă Bahmut, la începutul acestui an, a declarat că Ucraina are tot dreptul de a o folosi împotriva forțelor rusești invadatoare.
„Probabil că nu este uman”, a spus ea, „dar este totuși cea mai eficientă armă”.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_f1410c1d6a6b824dee352b8518912edc.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_a7243cca37802d6cd4c3e23ad944da76.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_4af4222442fe10e188cb8af4bfe72d25.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_d58fe1297aa93e77d8e2102a121fc909.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_3d56edd2b3001dd003aeb8363fc62534.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_0c491f402d1f3db96545a36adc3c1434.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_af8bc36e6ec455f95861a8c8747aa862.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_17a4042f46b4de05822f26d158f86750.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_2dc662106ae0fd2996003075f7b5dc72.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/50_027bc5e0884cd5f20401d1f653addb72.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_a22b1443b905f56da42292528d1fd6ce.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_54a945b7bcc4a42d382684dd041848ec.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_5cb06e43a186f695d1c40c1e289e4b5e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_3ce2b3788cd0f58e9c51160a68b55d23.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_b766093f9bc411b49cee1fc8f5e911af.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/284_b346ce03f60e8279c7d460153c1a5d96.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_7f0b16ebab2b1809b31ac690110ef3c9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_bddf343460099a541b2bbadcbd896d09.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_2b0b0d6a5c157124cf837250547e03ca.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/288_745d5002766da97c45b2f3399408edbb.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_056388dbba17e3d66165fff23cb251c9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/289_8c1e0d84196caec6706fcb94810a203a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_f6d8299d74dbfb283527d27b30ef0565.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_082288d6afe7b45890f976d0f3ac9623.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2023/08/obuzier-ucaina-hepta.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_c34be7f2948651005e925f46198f0cc2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_0a3a2d473c1b3c3debcf54988c121712.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/intoleranta-la-lactoza--foto-ilustrativ-shutterstock2490328909-copy.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/statuia-lui-prometeu-baraj-vidraru.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/287_8ce43bdb36ce696752bba1db10ab1739.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/287_4ca2a90a6843f260d687d82e63902556.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/daiana-anghel.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/marian-godina-in-exil.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_6248df911a5c642265b899d04e8fdb8d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_cd6ce7149070819a8a9e80b076909123.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_3a65ef23db354ac092f7c2c1b42705e9.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_246042b34857f66661de2bdd7c770f01.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/george-simion-acuzat-ca-a-facut-lobby-ca-romania-sa-fie-scoasa-din-visa-waiver--dragos-sprinceana-era-baut-la-interviu-e1776059682716.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/motreanu-bolojan-pnl-e1776464834437.jpg)
:quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/ep3---andreea-nechita.png)
:quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/turn-apa-vanzare-germania.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/femeie-spala-vase-chiuveta-bucatarie.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/cea-mai-sanatoasa-cereala-din-lume-pe-care-aproape-nimeni-nu-o-mananca-desi-este-buna-pentru-inima-si-oase-scaled.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/horoscop-18-aprilie-2026.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/avion-boom-sonic.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/ceai-de-dafin.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2015/04/pastele-blajinilor.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/sofer-roman-tir-spania.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/07/ploaie-torentiala-e1776516548941.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/cnas.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/cirese.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/07/vaccin-copil.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/ilie-bolojan-george-simion-hepta8248545-scaled.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/cel-mai-bun-prieten-shutterstock684415648-copy.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/sorin-grindeanu-ilie-bolojan-shutterstock2672892819-copy.jpg)
Zaraza05 24.08.2023, 04:55
La ruși totul e permis iar la alții nimic,după rusi
GVKro 24.08.2023, 10:00
Scopul scuza mijloacele?
laurlaur2180 24.08.2023, 11:57
Scpul scuza mijloacele.
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.