Cabinetele private nu vor să declare la DSP câte avorturi fac. „Nu ai cum să verifici”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Intersecția dintre sectorul public și cel privat, documentată în primul episod, are loc și când vine vorba de servicii medicale pre-avort: consult, ecografii sau consiliere psihologică. În plus, multe dintre cabinetele private din România nu raportează către DSP-uri câte avorturi la cerere fac, arată o documentare realizată de colectivul Jurnalul Decretului.
Cuprins:
- Intersecția dintre public și privat în servicii pre-avort
- „Document de la un medic specialist ginecolog”
- Consiliere la Maternitatea Bega oferită de o asociație antiavort
- „Cei de la privat nu vor să raporteze”
- Avorturile la cerere în marile lanțuri private
- „O statistică pe privat nu a fost făcută niciodată”
- Ce este proiectul Jurnalul Decretului
În 2013, când a rămas însărcinată, Bianca (un pseudonim ales pentru a-i proteja identitatea) avea 27 de ani, locuia încă într-o cameră de cămin și abia se angajase. A hotărât să facă avort.
A mers la medicul ei ginecolog de la Maternitatea Cuza Vodă din Iași, instituție care nu face de mulți ani întreruperi de sarcină la cerere.
„Mi-a spus că nu poate face întrerupere pentru că nu are cum. Are o conștiință foarte încărcată, dacă ar face chestia asta și nu se simte ok. Nimeni din spital nu făcea. Și mi-a recomandat un medic care făcea la cabinetul lui privat. Și am mers la dumnealui”, povestește Bianca.
Medicul care i-a făcut avort în cabinetul privat era însă angajat și la Cuza Vodă. La maternitatea publică nu făcea avorturi, dar în cabinetul său particular, da.
„Când am ajuns acolo mai erau 5-6 femei. Niciuna nu era cu partenerul”, își amintește femeia. Experiența a marcat-o: „Nu am simțit că (n.r. - doctorul) mă judecă pe mine, am simțit că judecă situația: «Uite încă o persoană care se află în situația asta»”.
Intersecția dintre public și privat în servicii pre-avort
Intersecția dintre sectorul public și cel privat are loc și când vine vorba de servicii medicale pre-avort: consult, ecografii sau consiliere psihologică.
În unele spitale de stat din România, aceste servicii se oferă în afara unităților, doar actul chirurgical în sine - chiuretajul - realizându-se în spital.
La Spitalul Județean de Urgență Alexandria, de exemplu, femeile care vor să facă un avort la cerere „se prezintă cu bilet de trimitere din afara unității, de la cabinetele medicale particulare de specialitate”, arată un răspuns oficial al unității sanitare.
Medicul Dumitru Mandoiu, care lucrează în secția de obstetrică-ginecologie, explică faptul că ecografia în spital e posibilă doar dacă pacienta are trimitere de la medicul de familie și i se face o foaie de spitalizare de zi. O altă opțiune e ca pacienta să facă ecografia la un centru privat. „Mai multe paciente fac în privat”, spune medicul.
„Suntem unii medici care nu mai facem avort în privat. Sau dacă este o sarcină cu probleme, un chiuretaj mai dificil, pacienta este diagnosticată în privat și apoi îndrumată pentru chiuretaj către spital”, adaugă medicul Dumitru Mandoiu.
„Document de la un medic specialist ginecolog”
La Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, „pacienta trebuie să aibă un document de la un medic specialist ginecolog, care să ateste vârsta sarcinii”, se notează într-un răspuns oficial al spitalului remis la solicitarea colectivului nostru jurnalistic.
„Pacientele vin cu acel document la noi, indiferent de unde, din privat, alt spital de stat, sau chiar se pot programa, anterior intervenției, în ambulatoriul nostru integrat, cu bilet de trimitere”, explică Ana Voichița Pantea, purtătorul de cuvânt al spitalului.
„Sunt foarte multe cabinete medicale individuale la nivel de județ. Cabinetul eliberează documentul respectiv. Chiar și noi avem în cadrul spitalului un cabinet individual al unui medic de obstetrică-ginecologie, dat în concesiune, care funcționează separat de spital. Foarte multe vin cu trimitere de la medicul respectiv”, adaugă aceasta.
Purtătorul de cuvânt mai precizează că spitalul județean de urgență e singura unitate medicală publică din Mureș care face întreruperi de sarcină la cerere. În rest, doar cabinetele private mai oferă acest serviciu.
Consiliere la Maternitatea Bega oferită de o asociație antiavort
La Maternitatea Bega, din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Pius Brînzeu din Timișoara, serviciile de consiliere pre-avort sunt oferite de către o asociație particulară, în baza unui acord de parteneriat cu spitalul.
Parteneriatul datează oficial doar din 2017, dar serviciile sunt oferite, în practică, din 2005.
Asociația se numește Pro Vita Medica și a fost înființată de către medicul Cristina Valea. Într-un articol din presa locală, aceasta este prezentată ca „medicul care a convins peste 700 de femei să renunţe la avort”.
Serviciile de consiliere se desfășoară în „incinta spațiului centralei telefonice, dimineața, între orele 8 și 12”, arată acordul de parteneriat.
Consilierea este, în sine, o încercare de a le convinge pe femeile venite să facă avort să nu mai apeleze la procedură. O spune chiar medicul Marius Craina, medic-șef de secție la Maternitatea Bega, fost manager al spitalului.
„Fiecare pacientă care vine la avort la cerere este consiliată de un specialist care are școală făcută în sensul ăsta. Și de foarte mulți ani practicăm metoda asta, cu foarte, foarte multe beneficii. Multe femei au renunțat la avortul la cerere, la chiuretajul uterin, după ce au avut discuții cu consilierii noștri pe această problemă”, spune medicul Craina.
Niciun document nu prevede că această consiliere ar fi obligatorie. Dar la nivel de practică, femeile care vor să facă avort trec prin această consiliere.
„Pe lângă informația pe care o aducem noi din punct de vedere medical, pacienta trece imediat la cabinetul de consiliere, obligatoriu, înainte de chiuretaj, unde stă de vorbă cu consiliera”, explică șeful de secție.
„Cei de la privat nu vor să raporteze”
Documentarea realizată în cadrul proiectului Jurnalul Decretului probează o lipsă de transparență și o problemă de raportare a avorturilor la cerere realizate în mediul privat, față de care direcțiile județene de sănătate publică ridică neputincioase din umeri.
Când vine vorba de numărul întreruperilor voluntare de sarcină făcute în clinicile și cabinetele particulare, cifrele reale sunt cel mai probabil mai mari decât cele raportate către DSP-uri.
Datele colectate de la INSP arată că sunt județe în care s-au raportat zero avorturi la cerere în sectorul privat din 2017 încoace. Avem printre exemple județele Botoșani, Hunedoara și Galați. Există și județe în care s-au raportat cifre foarte mici în privat: 28 de avorturi la cerere în Vâlcea, în total, din 2017 încoace.
Reprezentanții DSP-urilor recunosc că aceste cifre nu corespund realității, ci sunt rezultatul subraportării sau al lipsei de raportare. Instituțiile sanitare locale care ar trebui să monitorizeze aceste aspecte ce țin de sănătatea publică (și de formularea unor politici publice realiste și eficiente) se declară însă neputincioase.
„Cei de la privat nu vor să raporteze. Nu avem cum să îi constrângem să raporteze. Ei raportează 0, deși nu are cum să fie 0”, spune Delia Băda, purtătoare de cuvânt de la DSP Hunedoara.
În județul Arad, de exemplu, dintr-un total de 42 de cabinete de obstetrică-ginecologie, un singur cabinet raportează că face întreruperi de sarcină, conform datelor de la DSP Arad. Este vorba de clinica Hyperclinica Genesys MedLife, parte din lanțul MedLife.
„În ceea ce privește avortul există suspiciunea unei subraportări”, explică Horea Timiș, directorul DSP Arad. „Practic, numărul este mult mai mare. Din statistica oficială, este doar o imagine parțială a numărului de avorturi, nu realitatea. Nu ai cum să verifici”.
Liliana Iordăchescu, purtătoare de cuvânt la DSP Galați, spune: „Nu există niciun cadru legal care să oblige unitățile private să raporteze direcțiilor de sănătate publică datele solicitate de dumneavoastră”.
Spitalele și celelalte unități sanitare cu paturi, fie că sunt publice sau private, sunt obligate să raporteze trimestrial numărul de avorturi la cerere, pe grupe de vârstă, conform unui ordin ministerial din 2006.
Avorturile la cerere în marile lanțuri private
Am cerut date și de la cele mai mari lanțuri private din România - Regina Maria, MedLife, Sanador și Medicover. Am întrebat dacă și câte întreruperi de sarcină au făcut în ultimii ani, câți medici efectuează procedura, respectiv câte avorturi au fost raportate către DSP-uri.
MedLife și Medicover nu au răspuns până la data publicării acestui articol.
Reprezentanții Sanador ne-au expediat sec: „Nu am răspuns să vă dau la solicitare”.
Reprezentanții Regina Maria au formulat un răspuns general, din care selectăm câteva fragmente:
- „Din rețeaua noastră, cele mai multe solicitări în sfera obstetricală sunt pentru monitorizarea sarcinilor normale, a celor cu risc și salvarea sarcinilor cu probleme. Solicitările privind întreruperea sarcinilor din motive nemedicale sunt într-o proporție marginală”.
- „Există la nivelul spitalelor cu maternitate din cadrul Rețelei de Sănătate Regina Maria și medici de obstetrică- ginecologie care oferă și servicii de întrerupere de sarcină la cerere”.
„O statistică pe privat nu a fost făcută niciodată”
Marius Craina, șeful secției de obstetrică-ginecologie de la Maternitatea Bega, crede că autoritățile sanitare n-au fost niciodată interesate de o statistică reală, națională, a întreruperilor de sarcină realizate în unitățile private.
„O statistică pe privat nu a fost făcută niciodată. Erau foarte multe (n.r. - avorturi) făcute la negru”, explică doctorul.
„Noi când ieșim cu o statistică, niciodată nu putem fi siguri că statistica asta este cea reală. Și atunci ne furăm singuri căciula. Degeaba mă duc eu și spun că Timișoara a raportat o sută de avorturi la cerere. Wow, numai 100 de avorturi la cerere și, de fapt, numărul lor real este mult, mult mai mare”, conchide doctorul Craina.
Ce este proiectul Jurnalul Decretului
Jurnalul Decretului își propune să contribuie la un efort public de înțelegere. Intersecțiile pe care le găzduiește subiectul avorturilor la cerere sunt nenumărate. Nicio altă temă de interes general nu stârnește atâtea controverse legale, polemici sociale și dezacorduri deloc cordiale. Și niciuna nu e însoțită de atâta neînțelegere.
Credem că jurnalismul e remediul potrivit. De aceea, Jurnalul Decretului a strâns laolaltă un colectiv de presă format din Vlad Stoicescu și Diana Oncioiu (Dela0.ro), Diana Meseșan (Libertatea) și Octavian Coman (jurnalist freelancer). Cei patru documentează împreună o serie de 12 articole de profunzime despre istoria, prezentul și viitorul acordării sau interzicerii serviciilor de avort la cerere în România.
Campania jurnalistică poate fi urmărită pe www.jurnaluldecretului.ro și este implementată de Centrul pentru Jurnalism Independent, cu sprijinul companiei Essensys Software.
