Cuprins:
Cafenele celebre din Paris
De mai bine de două decenii, Franța este considerată cea mai populară destinație turistică din lume, primind anual 82 de milioane de turiști străini. Călătorii din întreaga lume sunt atrași de cultura sofisticată a Franței, bucătăria rafinată, vinurile fine, castele romantice și peisajul rural pitoresc.
Parisul este cel mai cunoscut oraș al Franței și este înțesat de istorie și arhitectură spectaculoasă.
Nicio călătorie la Paris nu este completă fără o vizită la una dintre celebrele cafenele presărate pe trotuarele unuia dintre cele mai romantice orașe din lume.
Frecvente de scriitori, artiști, gânditori influenți și figuri istorice, cafenelele au jucat un rol central în dezvoltarea identității Parisului.
Alăturați-vă milioanelor de turiști care se opresc pentru un espresso sau două într-una dintre cele 5 cafenele renumite evidențiate mai jos și sunt șanse mari să călcați pe urmele unei figuri istorice eminente.
Café Les Deux Magots
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/08/cafenele-celebre-din-paris-cafe-les-deux-magots-1024x654.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_f7d762ba4d91307653b4c55cb37538d2.jpg)
Istoria Café Les Deux Magots datează din 1812, când era un magazin de noutăți și țesături – numit după piesa contemporană Les Deux Magots de la Chine. În 1873, proprietarii s-au mutat în actualul sediu Saint-Germain-des-Prés și, în 1884, au transformat afacerea într-o cafenea, păstrând numele și două figurine mandarine titulare – sau magoți – așezate proeminent pe stâlpul central al cafenelei. Les Deux Magots a câștigat popularitate datorită clientelei sale artistice influente. Poeții simboliști Paul Verlaine și Arthur Rimbaud au fost printre primii vizitatori de seamă, dar perioada de după Primul Război Mondial a fost perioada de glorie a cafenelei.
Fiind fidelă epocii de aur din anii 1930, cafeneaua își păstrează interiorul Art Deco, cu scaune roșii, mese de mahon, oglinzi de perete și candelabre. Portrete ale foștilor clienți celebri atârnă acum pe pereți, iar cele două figurine mandarine ocupă încă locul de mândrie.
Café De Flore
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/08/cafenele-celebre-din-paris-cafe-de-flore-1024x620.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_379a37e240cb1273f7b9b4516a46aa56.jpg)
Numită după o sculptură a Florei, zeița romană a florilor, care se află pe Bulevardul Saint-Germain, Café De Flore s-a deschis în 1885, la nici doi ani după Café Les Deux Magots. De peste 130 de ani, cele două cafenele au existat ca rivale la doar 44 de metri una de cealaltă, cu clientela lor elitistă. Pe măsură ce mulțimile s-au adunat la Café Les Deux Magots pentru a vedea celebrități, la rândul lor, celebritățile – inclusiv Raymond Aron, Maurice Merleau-Ponty, Truman Capote, Albert Camus și Ernest Hemingway – s-au retras la Café De Flore, un loc relativ mai liniștit.
Flore abia dacă s-a schimbat din anii 1930, are în continuare banchete roșii, mobilier din mahon și balustrade din alamă expuse. Băuturile sunt încă servite în porțelan alb și verde, care se potrivește cu semnele distinctive din față.
Café de la Rotonde
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/08/cafenele-celebre-din-paris-cafe-de-la-rotonde.jpg)
Café de la Rotonde a fost un element de bază al scenei de cafenele și restaurante din Paris, de puțin peste un secol. Fondată în 1911 de Victor Libion, a fost una dintre cele mai populare cafenele din oraș în perioada interbelică, în special pentru artiști. Ca loc central pentru mulțimea de intelectuali europeni și expatriați americani, La Rotonde a fost epicentrul unor idei noi, cum ar fi dadaismul, suprarealismul și cubismul.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_806583b705b8007bae2d372fd79755a5.jpg)
Interiorul roșu și auriu, care se potrivește cu semnul emblematic din față, încă impregă La Rotonde cu un farmec unic, transportându-vă într-o altă lume, într-un alt secol, când ideile radicale au fost introduse pentru prima dată la aceleași mese.
Descoperă și cele mai impresionante locuri de vizitat în Franța.
Café de la Paix
Inițial destinată să deservească Grand-Hôtel de la Paix – redenumit ulterior Le Grand-Hôtel – în 1862, Café de la Paix a fost construită în timpul renovării Parisului de către Georges-Eugène Haussmann (1853-1870). Locația sa privilegiată lângă opera Palais Garnier a făcut din Café de la Paix unul dintre cele mai populare și căutate locuri din Paris, atrăgând mulți artiști și politicieni celebri, inclusiv Victor Hugo, Émile Zola, Guy de Maupassant, Pyotr Ceaikovski, Oscar Wilde și chiar Edward al VI-lea.
Cafeneaua a suferit mai multe renovări, cel mai recent în 2003 de către firma de arhitectură de stat, Bâtiments de France, după ce guvernul a declarat cafeneaua monument istoric ca recunoaștere a semnificației sale socio-istorice.
Le Procope – prima cafenea din Paris
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/08/cafenele-celebre-din-paris-le-procope-1024x683.jpg)
Fondată de bucătarul sicilian Procopio Cutò în 1686, Procope a fost prima unitate din Franța care s-a autointitulat drept cafenea, care servește publicului cafea și gelato italian. Cutò a instalat obiecte standard acum în cafenelele europene, cum ar fi candelabre, oglinzi și mese de marmură.
Portretele ovale și plăcile care comemorau foștii patroni celebri împodobesc acum pereții, fiecare cameră fiind numită după personaje istorice care au înfrumusețat odinioară cafeneaua, inclusiv Chopin și Voltaire. Cumpărați o cafea și apoi plimbați-vă prin clădirea impresionantă, calcând literalmente pe urmele celor mai renumite personalități ale societății pariziene de-a lungul secolelor.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_b9b162989208b635d95dffeb7aabfca8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_b57abf622d02e2f794391f7e646b004b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_1490398c6fa42ee90a80efc9faa0320a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_8aa5e6cab283ffdbba973b08b313fb4d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_a0ddc153e0da58acfc3e5e042417880c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_a3b9e359c27c4e5a38cdcca0176d7bfe.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/plugins/rro-feed/no-picture.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_4d5294a482053b26ad0b97e361e6ffc8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_32f524459ee37e675e8d85d6625c1dc6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_0a788cc478b066efa4acf853201ce748.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cc7bdecf4b1aa6c43ef342a2d4ed061f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_d66c8bf4b7ba403b4b2536beedeb3363.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_6ef13ed7ab12c9d571310f331fc66a75.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_6a6eb375dd8e8017c831eb9bdb87db77.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_21661cb476d6102216435705a577564a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_8501450f1db315fb8131761438853b1a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_7237725739a39ba5636acf0a186e55f9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_439ef289ea7183c2e15d74cec04a9046.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_b9424f1cb3e4ab0f8649fa2d8c72bc1a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_75e521d24a9371d31d872ccd98de190b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_b56b77bf47c9e77ecd260fcf5a3d4b2c.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/254_8209350b64f4b5aebb2910a17f654bfd.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_be9729b544e5cbc6d739370b8a87de6a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_3f97c24f964b91a8f786e4b61af9310d.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.