Campania de sabotaj a Rusiei se intensifică în Europa: „Probabil aţi văzut ce s-a întâmplat în România”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O persoană care s-a identificat ca fiind un estonian vorbitor de limbă rusă în vârstă de 26 de ani, pe nume Valeri Ivanov, a trimis pe 10 iulie mesaje pe un cont de Telegram promovat pe mai multe reţele sociale pro-Kremlin și care căuta cetăţeni europeni pentru a efectua sabotaje în ţările lor, relatează Reuters.
Cuprins:
„Probabil aţi văzut deja ce s-a întâmplat în România”, scria într-un anunţ postat cu o săptămână mai devreme, care includea filmulețe cu mai multe incendii industriale. „Le este teamă că veţi fi mai mulţi. Şi sunteţi mai mulţi. Doar spuneţi-ne «privet» (salut)”.
Recrutări online
În câteva minute, „Ivanov” - care de fapt făcea parte dintr-o echipă de reporteri de la ONG-ul Organised Crime and Corruption Reporting Project - discuta online în limba rusă cu un recrutor anonim care promitea plăţi de până la 10.000 de dolari în criptomonede pentru o serie de acte, inclusiv spionarea bazelor militare, incendierea de vehicule şi chiar crime.
Oficialii occidentali spun că astfel de incidente au crescut vertiginos în Europa de la începutul acestui an, existând suspiciuni că agenţi plătiţi de ruşi ar fi în spatele unei serii de infracţiuni. Rusia a negat categoric orice implicare.
Infracţiunile includ spargeri şi incendieri la fabrici şi infrastructuri naţionale critice, atacuri fizice şi chiar un complot de asasinat împotriva directorului general al celei mai mari companii de armament din Germania. Este o tendinţă din ce în ce mai alarmantă, dar pentru care ţările occidentale încă lucrează la o strategie coerentă de abordare.
Următorul pas, spunea recrutorul, era ca „Ivanov” să se filmeze într-o zonă izolată a pădurii testând un cocktail Molotov şi să trimită imaginile agenţilor săi. Pentru aceasta, el urma să primească prima sa plată şi instrucţiuni suplimentare.
„Ivanov” nu era real, însă serviciile europene de informaţii cred că multe persoane - poate zeci sau chiar mai multe - au răspuns la astfel de oferte începând de anul trecut, adesea infractori mărunţi, cu condamnări anterioare.
Incidente de sabotaj în aproape toate statele membre NATO
Când miniştrii de externe ai NATO s-au întâlnit la Viena în aprilie, secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că aproape fiecare ţară membră a raportat incidente de sabotaj sau perturbări, o campanie care s-a intensificat brusc de la lansarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, la 24 februarie 2022.
Obiectivele Rusiei, spun oficialii şi analiştii, includ probabil subminarea încrederii în guvernele europene, descurajarea sprijinului militar pentru Ucraina şi demonstrarea puterii şi cruzimii Kremlinului în moduri pe care Occidentul nu va dori să le atingă în mod direct. Toate acestea, sugerează unii, ar putea fi, de asemenea, menite să submineze coeziunea occidentală înainte de orice viitor conflict mai amplu.
„Scopul este în mod clar de a face populaţiile să se simtă vulnerabile şi nesigure”, a declarat Elisabeth Braw, un expert suedez în războiul hibrid şi membru senior al centrului de reflecție Atlantic Council.
Avertismente din partea unor servicii secrete occidentale
Şeful serviciului german de informaţii externe (BND), Bruno Kahl, a avertizat săptămâna trecută că dorinţa Rusiei de a utiliza măsuri hibride şi secrete a ajuns acum la un „nivel nemaiîntâlnit”, în timp ce „confruntarea militară directă cu NATO a devenit o opţiune pentru Moscova”. Putin va continua să escaladeze confruntarea, a avertizat el, armata sa fiind probabil mult mai pregătită să atace restul Europei mai târziu în acest deceniu.
Luna trecută, şefii CIA din SUA şi MI6 din Marea Britanie - Bill Burns şi Richard Moore - au declarat că Rusia desfăşoară o „campanie nesăbuită de sabotaj” pe întregul continent european.
În această lună, şeful serviciului britanic de securitate MI5, Ken McCallum, a declarat că agenţia militară de informaţii a Rusiei, GRU, a desfăşurat „incendieri, sabotaje şi alte acţiuni periculoase cu o nesăbuinţă din ce în ce mai mare”, operând adesea prin intermediul unor bande criminale interlope. Kremlinul a respins din nou acuzațiile, calificându-le drept „neîntemeiate şi nefondate”.
Oficialii occidentali afirmă că Rusia utilizează de ani atacuri cibernetice şi războiul informaţional pentru a perturba şi intimida inamicii, inclusiv reţele de roboţi care răspândesc dezinformare. Cu toate acestea, nivelul acţiunilor fizice care au loc acum pe teritoriul membrilor europeni ai NATO depăşeşte orice s-a văzut în istoria recentă, determinând apeluri tot mai numeroase pentru un răspuns intensificat.
„Ar trebui să ne îmbunătăţim comunicarea strategică pentru a clarifica faptul că vor exista repercusiuni grave pentru aceste acţiuni, în special dacă acestea duc la pierderi de vieţi omeneşti”, a declarat Eero Kytomaa, consilier principal pe probleme de securitate naţională şi ameninţări hibride în cadrul guvernului finlandez.
Naţiunile europene ar trebui să ia în considerare declasificarea mai multor informaţii privind astfel de atacuri, a spus el, asigurându-se că populaţiile sunt mai bine informate cu privire la tacticile şi tehnicile ruseşti.
Listă de ținte în creștere
Potrivit oficialilor europeni, printre cele mai recente incidente se numără o serie de spargeri la staţiile de tratare a apei din Finlanda, care acum pare să se fi extins şi în Suedia. După ce un intrus a avut acces la o parte a unui rezervor şi a unei staţii de pompare în noaptea de duminică spre luni, 13/14 octombrie, presa suedeză a raportat că locuitorii din districtul Bollnas din vestul ţării au fost rugaţi să fiarbă apa potabilă ca măsură de precauţie.
Un eveniment similar a avut loc în Germania în luna august, în apropiere de Köln, când a fost găsită o gaură făcută într-un gard de securitate din jurul unui rezervor. Din nou, localnicii au fost încurajaţi să fiarbă apa potabilă în timp ce se efectuau teste de contaminare chimică sau biologică.
Şefii spionajului german care au depus mărturie în faţa parlamentului lor săptămâna trecută au menţionat coletele-capcană concepute pentru a lua foc, dintre care unul s-a aprins la un centru logistic DHL - şi ar fi provocat un dezastru la bordul unei aeronave comerciale. „Observăm un comportament agresiv din partea serviciilor de informaţii ruse”, a declarat Thomas Haldenberg, şeful serviciilor interne de informaţii germane, avertizând că astfel de acţiuni pun vieţi în pericol.
Potrivit cotidianului The Guardian, un dispozitiv similar pare să fi provocat un incendiu la o instalaţie logistică DHL din Marea Britanie, în Birmingham, în iulie, iar oficialii investighează posibile legături ruseşti.
Potrivit relatărilor din iulie ale CNN şi ale altor surse, cea mai gravă situaţie a fost un complot de asasinare a directorului executiv german din domeniul apărării, Armin Papperger, CEO al firmei de armament Rheinmettal, care a livrat obuze, vehicule şi alte articole militare Ucrainei.
Printre ţintele incendiate sau deteriorate se numără un magazin IKEA din Lituania şi Muzeul Ocupaţiei din Letonia, care prezintă deceniile petrecute sub control sovietic, în timp ce drone neidentificate au survolat o centrală nucleară germană şi au forţat pentru scurt timp închiderea principalului aeroport din Stockholm.
Sabotori arestați deja
Mai multe ţări, inclusiv Estonia, Polonia, Letonia, Lituania şi Marea Britanie, au arestat actori suspectaţi de sabotaj şi alte infracţiuni sponsorizate de Rusia, multe dintre acestea nefiind dezvăluite în detaliu.
Polonia a anunţat că a arestat nouă suspecţi în luna mai pentru „bătăi, incendiere şi tentativă de incendiere”, în timp ce Estonia a arestat zece persoane care făceau parte dintr-o campanie mai amplă de răspândire a „fricii, nemulţumirii şi confuziei”.
Răspunsurile potenţiale la acţiunile viitoare ale Rusiei ar putea include un sprijin occidental mai mare pentru Ucraina, a sugerat oficialul, precum şi sancţiuni mai specifice. Dar oficialii recunosc că atribuirea poate fi dificilă.
Suntem într-un război „cognitiv”
Totuşi, oficialii spun că tendinţa generală de creştere a activităţii ruseşti în 2024 faţă de 2023 rămâne foarte clară.
Scriind în ziarul London Times săptămâna trecută, fostul ministru de externe britanic William Hague a descris eforturile de sabotaj ale Rusiei ca făcând parte dintr-o campanie mult mai amplă de „război cognitiv” desfăşurată de un bloc din ce în ce mai coordonat de naţiuni autoritare conduse de Rusia şi China, hotărâte să submineze încrederea şi coeziunea statelor şi aliaţilor occidentali.
Atacurile cibernetice mai convenţionale au continuat, de asemenea, Rusia şi China fiind acuzate de pătrunderea în sisteme. Săptămâna trecută, ziarul din Marea Britanie a relatat că hackerii ruşi care utilizează ransomware au reuşit să pătrundă în sistemele de comunicaţii utilizate de serviciul de ambulanţă britanic, în timp ce companiile private care furnizează servicii de apărare şi alte servicii au fost, de asemenea, vizate.
Pe flancul estic al NATO, Polonia şi Lituania au raportat, de asemenea, o creştere constantă a numărului de migranţi care încearcă să treacă graniţa din Belarusul vecin, mai mult de 26.000 în acest an, dintre care 2.500 numai luna trecută. Săptămâna trecută, prim-ministrul polonez Donald Tusk a declarat că va face lobby direct pe lângă Uniunea Europeană pentru a elibera Polonia de obligaţiile sale de a oferi azil anumitor grupuri de migranţi, acuzând Belarusul şi Rusia că exploatează persoanele vulnerabile, împingându-le să treacă frontiera.
Noile bariere şi supravegherea mai strictă de-a lungul frontierei finlandezo-ruse par să fi oprit fluxul semnificativ de migranţi care veneau din Rusia la începutul anului. Oficialii occidentali spun că au devenit, de asemenea, mai buni în identificarea spionilor ruşi, inclusiv a celor sub acoperire diplomatică.
„Așteptați-vă la mai multe perturbări”
Platformele de social media au reuşit să ia cel puţin unele măsuri, inclusiv Telegram, după ce fondatorul acesteia, Pavel Durov, a fost arestat în Franţa în august, fiind acuzat că a permis activităţi ilegale pe platformă. După ce fluxul Telegram care recruta sabotori europeni a fost expus de Organised Crime and Reporting Project, acesta a fost închis pe această platformă de social media în câteva zile.
Majoritatea oficialilor şi analiştilor se aşteaptă însă la mult mai mult. „Nu le este ruşine şi, în mod clar, nu sunt îngrijoraţi de faptul că sunt chemaţi şi descoperiţi”, a declarat Braw de la Atlantic Council. Atât timp cât naraţiunea escaladării în creştere se potriveşte intereselor Kremlinului şi ale aliaţilor săi, aşteptaţi-vă la mai multe astfel de perturbări - şi, odată cu ele, la riscul ca oameni, întreprinderi şi naţiuni să fie grav afectate, avertizează Reuters.
Sfantul__Cuvios_Pafnutie 22.10.2024, 02:05
Doi metri de sfoară şi un transport până în faţa celei mai apropiate ambasade ruseşti după proces sunt mult mai ieftine de 10.000 USD. După câteva exemple din astea publice, să vedem câţi vor mai fi curioşi să-şi pună pielea la bătaie pentru Imperiu.
vudejea 22.10.2024, 08:36
:))) Deci titlu - se intensifica sabotajele Rusiei...Deci fapte, anume ca intensificarea e de fapt fake pus la cale de un Ong occidental sa vada daca exista dilai prin Europa ! Da, Rusia e de vina :))) Toate sabotajele Rusiei sunt asa ? :))) Idiotenia a cuprins mintile oamenilor ca o boala
VolodimirZelenski 22.10.2024, 12:19
ONG-ul e finantat de ruzzia.
kicker666 22.10.2024, 16:53
Sa intelegem ca celovecia este o virggina neprihanita pe care toti vor sa o siluiasca ?
Sfantul__Cuvios_Pafnutie 22.10.2024, 22:39
Cică or cam început sabotorii ruși să dispară inexplicabil prin Europa. Oare ce se întâmplă, hmm?