„O opinie personală şi fără a deranja pe cineva – eu nu am înţeles de ce aceste protocoale au fost secretizate, pentru că, practic, prin aceste protocoale nu se făcea altceva decât să se pună pe hârtie o metodologie deja existentă, care funcţiona între unităţile de parchet şi serviciile de furnizare de informaţii. Este de bun simţ (…) ca atunci când primeşti o informaţie să oferi feedback ca şi beneficiar celui care ţi-a furnizat-o cu privire la finalitatea acestei informaţii. Are şi el oamenii săi din structură pe care trebuie să-i evalueze în funcţie de volumul de informaţii, în funcţie de calitatea informaţiei şi de valoarea informaţiei pe care a pus-o la dispoziţie. Dar, aşa cum vă spuneam, nu ştiu de ce a fost secretizat, pentru că aşa s-a dat naştere la foarte multe discuţii”, a spus Bănilă, citat de Agerpres.
Pe 14 mai, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a transmis CSM propunerea de numire a lui Felix Bănilă în funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
Pentru şefia DIICOT s-au înscris doar doi candidaţi – Daniel Horodniceanu, actualul procuror-şef al instituţiei, şi Felix Bănilă, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău.
Conform reglementărilor legale în vigoare, procurorul-şef al DIICOT este numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM. Numirea se face pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
Sursa foto: desteptarea.ro
Ministrul Finanțelor din Japonia și-a returnat salariul câștigat în ultimul an, după un scandal de corupție
Vezi rezultate exit poll alegeri parlamentare 2024 și urmărește rezultatele alegerilor pentru Parlamentul României!
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro