”Cântarea României” în groapa cu boschete: un miliard de euro ar putea fi împrumutați de Guvern pentru o afacere nulă de drept

În dreapta – două clădiri pentru Cartierul Justiției, în centru – clădirea cu destinație culturală, în stânga – cele trei blocuri pentru birouri private

Ședința de Guvern a avut o primă fază la care a participat presa. La un moment dat, ședința a fost oprită, presa a fost scoasă din sală, iar proiectele aflate pe ordinea de zi s-au discutat cu ușile închise. Printre ele și proiectul ”Cartierul pentru Justiție”.

„Este un memorandum cu tema Acord de principiu privind contractare împrumut de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) în vederea sprijinirii proiectului ”Cartier pentru justiţie”. Acest capitol este prevăzut în programul de guvernare. Se prevede acolo realizarea acestui Cartier pentru Justiţie din Bucureşti, pentru a soluţiona problema lipsei spaţiilor necesare desfăşurării activităţii unor instanţe şi parchete din Bucureşti şi e vorba despre un amplu proiect de reabilitare urbană”, a spus purtătorul de cuvânt al Guvernului, după ședință.

Legea 10/2001 nu permite grevarea terenurilor aflate în litigiu

Proiectul imobiliar a fost gândit pentru groapa cu boschete de 10,7 hectare de lângă Biblioteca Națională. El are un „înaintaș”. Din acel loc, Nicolae Ceaușescu a dat afară familiile care aveau case și a dărâmat toate locuințele pentru a ridica un complex cultural socialist numit ”Cântarea României”.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

A venit însă Revoluția, iar proiectul a rămas în stadiul de groapă betonată, în care a crescut vegetația. În anii 90 foștii proprietari de case au cerut terenurile înapoi. După adoptarea Legii 10/2001, au fost făcute 96 de notificări de către proprietarii care cereau să-și primească terenurile luate de comuniști. Dintre aceștia, 30 au fost puși în posesie, în timp ce alți 66 încă se judecă pentru obținerea propiretății cu statul.

În anul 2004, proiectul lui Ceaușescu se revigorează sub denumirea ”Esplanada”, conform HG 373/2004. În Hotărârea de Guvern se specifică faptul că pe spațiul respectiv există 66 de notificări pe Legea 10/2001. Această lege prevede că, ”sub sancțiunea nulității absolute, este interzisă înstrăinarea, grevarea, darea în folosință, schimbarea destinației imobilelor notificate, până la finalizarea procedurilor administrative și/sau juridice prevăzute de Legea 10/2001”.

Proiectul Esplanada cuprindea un complex cultural, un fel de prelungire a complexului ”Cântarea României”, dar și trei blocuri de birouri pentru o afacere privată.

După câțiva ani în care nu s-a întâmplat nimic, oamenii care au fost puși în posesie au început să facă scandal pentru că, deși plătesc impozit pe teren, nu au voie să îl folosească în niciun fel. Ei au trimis mai multe plângeri către instituțiile statului. În acest context, proiectul Esplanada a fost oficial abandonat.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Cazanciuc: ”Un concept de regenerare urbană care ar depăşi în total 1 miliard de euro”

Recent, proiectul a fost reluat, inclusiv cu blocurile de birouri private, cu 25 de etaje fiecare, de aceast[ dată sub numele de ”Cartierul pentru Justiție”, care ar putea înghiți aproximativ un miliard de euro.

“Noi i-am spus Cartierul de Justiţie şi el aşa a rămas în spaţiul public, dar din cele 11 hectare, doar 4 sunt pentru justiţie, restul sunt pentru altceva. Banca Mondială s-a arătat foarte interesată de a finanţa acest proiect, pe un concept de regenerare urbană care ar depăşi în total 1 miliard de euro. Numai ansamblul pentru justiție era evaluat la câteva sute de milioane de euro. Cel puţin 200 de milioane de euro pentru clădirile Cartierului de Justiţie (…)”, spunea anul trecut Robert Cazanciuc, fost ministru al Justiției.

Exproprieri de utilitate publică pentru afaceri private

În acest moment sunt implicate în proiect Ministerul Justiției și Primăria Municipiului București. Banii vor fi împrumutați de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Problema este că, din anul 2001 până acum, toate demersurile care s-au făcut în legătură cu acest teren sunt nule de drept, în virtutea notificărilor  pe Legea 10/2001.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

În aceste condiții, am solicitat Ministerului Justiției să ne spună cum intenționează să facă împrumuturi pentru finanțarea proiectului și am cerut o copie a extrasului de carte funciară care stă la baza proiectului.

Pentru realizarea proiectului, Primăria Muncipiului București intenționează să exproprieze, pe cauză de utilitate publică, actualii proprietari de drept ai terenurilor din acest spațiu. Am întrebat cum este posibil să se facă exproprieri de utilitate publică, cu bani publici, pe un teren pe care se vor construi trei blocuri de birouri, afacere privată? Așteptăm răspunsurile de la Ministerul Justiției.

Menționăm că proiectul cuprinde clădirile Cartierului pentru Justiție, pe aproximativ 4 hectare, un ansamblu cultural de mari dimensiuni și trei blocuri pentru birouri, pe restul de 6,7 hectare.

Inițial, proiectul a fost anunțat în 2014 de Robert Cazanciuc, ministrul de atunci al Justiției, și reluat în 2017 de Cabinetul Grindeanu. Conform acestui proiect, pe un teren de pe Bulevardul Unirii din Capitală trebuia să fie construit Cartierul pentru Justiţie, unde să aibă sediile Curtea de Apel Bucureşti, judecătoriile sectoarelor 2 şi 5, Parchetul Tribunalului Bucureşti, Consiliul Superior al Magistraturii, Şcoala Naţională de Grefieri, Institutul Naţional al Magistraturii și Inspecţia Judiciară.

În urmă cu aproape o lună, ministrul Justiției, Tudorel Toader, le-a prezentat proiectul Cartierului Justiției oficialilor japonezi. ”A fost abordată problematica infrastructurii sistemului judiciar şi situaţia specială a Capitalei din această perspectivă, conceptul «Cartierului pentru Justiţie», principalele provocări cu care se confruntă autorităţile implicate şi schimbările urmărite prin realizarea proiectului. Conferinţa a reprezentat o oportunitate deosebită pentru promovarea proiectului «Cartierul pentru Justiţie» şi identificarea soluţiilor în vederea realizării acestuia”, explica Ministerul Justiției.

Proiectul apare tangențial și în programul de Guvernare 2018-2020, în baza căruia Cabinetul Viorica Dăncilă a primit votul de învestitură. ”Consolidarea capacității ICCJ de a-și îndeplini rolul constituțional de unificator al practicii judiciare prin asigurarea resurselor materiale și umane, inclusiv a unui sediu corespunzător în proiectul Justice District – Cartierul de Justiție, precum și degrevarea ICCJ de competențe ce încarcă nejustificat activitatea instanței supreme, cum ar fi cele din materia contenciosului administrativ ce consumă aproximativ 25% din resursele instituției și conduc la numeroase amânări în soluționarea cauzelor”.

Citește și:

VIDEO / Stația de metrou cu pelicule cinematografice pe pereți. ”Favorit” se mută în subteran

Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!
 

Urmărește-ne pe Google News