Capitala Rusiei a fost mutată, timp de trei ani, în Delta Dunării

«Aici se adună toate bunurile»

Sviatoslav (942- 972) a devenit faimos pentru numeroasele războaie purtate la sud de Rusia, cu imperiul Hazaria şi cu Primul Imperiu Bulgar, el fiind considerat cel care a provocat prăbuşirea acestora. În timpul deselor campanii, Sviatoslav a prins drag de ţinuturile dobrogene, care atunci făceau parte din Imperiul Bulgar, şi i-a scris mamei sale: “Nu-mi place să stau la Kiev; vreau să trăiesc în Pereiaslaveţul de pe Dunăre. E centrul tuturor pământurilor mele. Aici se adună toate bunurile: aur, ţesături, vin şi tot felul de fructe din Grecia; argint şi cai din Cehia şi Boemia; blănuri, ceară, miere şi robi din Rusia”. Aşa că în 968 a atacat cetatea din Deltă şi a stabilit capitala Rusiei la Pereiaslaveţ, localitate identificată mai târziu ca fiind satul Nufăru, din judeţul Tulcea.
Trei ani mai târziu, Sviatoslav şi-a găsit sfârşitul. Cronica lui Nestor spune că hanul peceneg Kurya l-a ucis pe ţarul rus şi şi-a făcut cupă de băut din craniul acestuia, în timp ce noua capitală a Rusiei a fost cucerită de bizantini. Ulterior, Pereiaslaveţ s-a numit Prislava, apoi Domniţa Maria şi Ada Marinescu, iar acum poartă denumirea de Nufăru.

Bizantinii au reconstruit-o din temelii, în piatră

Comuna Nufăru se află la 12 kilometri de Tulcea, pe braţul Sfântu Gheorghe al Dunării. Cuprinde, în afara localităţii cu acelaşi nume, satele Malcoci, Victoria şi Ilganii de Jos. Sub actualele aşezări s-au descoperit numeroase vestigii arheologice. Pe lângă câteva urme ale unor case din lemn, asemănătoare cu locuinţele kievene, s-au găsit ruine unei cetăţi ridicate în ultimul sfert al secolului al X-lea de către Imperiul Bizantin, odată cu înfrângerea lui Sviatoslav şi recucerirea regiunii Dunării de Jos în vremea împăratului Ioan Tzimiskes.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE