Atacurile constante ale Federației Ruse împotriva infrastructurii critice și economice din Ucraina au adus țara într-un punct de presiune extremă. Fiecare oră în care activitatea economică este oprită din cauza alertelor de rachete generează o pierdere directă de aproximativ 45 de milioane de dolari, conform datelor furnizate de ministrul ucrainean al economiei și mediului, Oleksandr Kravchenko, relatează The Guardian.
Cuprins:
Moscova și-a reconfigurat tactica militară, vizând tot mai agresiv nodurile esențiale care susțin funcționarea statului vecin: uzine siderurgice, depozite logistice, centre de date și infrastructură de transport.
Utilizarea rapidă a noilor drone rusești cu reacție a forțat afacerile să intre în blocaje repetate, lucrătorii petrecând adesea până la 10 ore pe zi în buncăre.
Pentru a opri prăbușirea activității comerciale și a limita pierderile financiare colosale, guvernul de la Kiev a fost nevoit să adopte o măsură neconvențională.
A fost introdus un sistem de avertizare pe două niveluri care permite continuitatea muncii în condiții de risc controlat.
Codul roșu semnalează amenințarea directă cu rachete balistice sau de croazieră, impunând adăpostirea imediată a populației și oprirea activității. În schimb, codul galben este activat în cazul atacurilor cu drone și oferă companiilor posibilitatea de a rămâne deschise.
Conform autorităților, peste jumătate din agenții economici au continuat să lucreze în timpul alertelor galbene.
Măsura vine însă cu riscuri uriașe pentru viața cetățenilor. Un exemplu tragic a avut loc recent la Kiev, când o dronă rusească cu reacție a lovit clădirea Academiei Naționale de Științe în timpul unei alerte galbene, provocând moartea a două persoane care se aflau la muncă.
Războiul de uzură a afectat profund structura financiară a Ucrainei. Numai în cursul acestui an, pagubele directe aduse activelor fixe ale țării au depășit pragul de 10 miliarde de dolari.
„Dacă oamenii stau în buncăr, afacerea se opresc”, a declarat Oleksandr Kravchenko.
Blocada rusească asupra porturilor de la Marea Neagră continuă să stranguleze exporturile traditionale, adâncind criza de lichidități.
Președintele Volodimir Zelenski a indicat un deficit bugetar rămas pentru acest an de aproximativ 20 de miliarde de dolari, ajustat de la o estimare inițială de 27 de miliarde prin tăieri drastice de cheltuieli neesențiale.
Pentru anul 2027, necesarul de finanțare externă al Ucrainei este estimat la 52,6 miliarde de dolari, însă până în prezent au fost garantate doar aproximativ 20 de miliarde.
Cabinetul de la Kiev poartă negocieri intense cu Uniunea Europeană, Canada, Japonia și Marea Britanie pentru devansarea unor tranșe din împrumuturile deja aprobate și caută surse de finanțare de urgență.
Pentru a face față costurilor militare în creștere, Guvernul ia în calcul noi majorări de taxe și analizează posibilitatea de a permite companiilor private să achiziționeze direct sisteme de apărare aeriană pentru protejarea propriilor facilități.
Creșterea costurilor de purtare a războiului este dublată de o criză de încredere pe plan intern și internațional.
În ciuda eforturilor de reformă, scandalurile de corupție continuă să afecteze imaginea administrației.
Un sondaj recent derulat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev arată că 50% dintre ucraineni consideră corupția guvernamentală drept principala lor îngrijorare, depășind teama de atacuri cu rachete (40%).
Mai mult, 72% dintre cei chestionați apreciază că președintele poartă o răspundere personală pentru faptele de corupție din cercul său politic.
Ministrul Kravchenko a respins acuzațiile potrivit cărora deficitul masiv s-ar datora unei gestionări defectuoase a fondurilor sub fostul ministru al apărării Mihailo Fedorov, subliniind că principala cauză este scumpirea accelerată a echipamentelor defensive și rachetelor de interceptare.
În același timp, Kievul urmărește cu atenție schimbările politice din capitalele europene.
Schimbările de opțiune electorală din Franța sau Germania și ascensiunea formațiunilor sceptice față de sprijinirea Ucrainei alimentează temerile privind o diminuare a ajutorului financiar și militar, pe fondul unei stări generale de oboseală care se extinde treptat în Occident.