Guvernul propus de Siegfried Mureșan merge miercuri în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului pentru votul decisiv de învestitură, într-un test politic la limita calculelor parlamentare. Fără o majoritate asigurată doar din partea PNL, USR și UDMR, premierul desemnat a admis că mizează în acest moment doar pe 200 de voturi certe.
Cuprins:
La capătul celor două zile de audieri din comisiile parlamentare, jumătate dintre miniștrii propuși în Cabinetul Siegfried Mureșan au fost respinși: din cei 16 candidați audiați în total, 8 au primit avize negative (câte patru în fiecare zi).
Au primit aviz favorabil opt dintre miniștrii desemnați: Tánczos Barna (Agricultură), Alexandru Nazare (Finanțe), Diana Buzoianu (Mediu), Cseke Attila (Dezvoltare), Otvos Koppany Bulcsu (Cultură), Oana Țoiu (Externe), Dragoș Pîslaru (Investiții și Proiecte Europene) și Mircea Abrudean (Vicepremier și Interne).
La polul opus, alți opt candidați au înregistrat aviz negativ: Sebastian Burduja (Energie), Radu Miruță (Apărare), Cătălin Drulă (Transporturi), Irineu Darău (Economie, Digitalizare, Entrepreneurial și Turism), Mihai Dimian (Educație), Andreea Chiș (Justiție), Oana Gheorghiu (Sănătate) și Raluca Turcan (Muncă).
Pentru ca noul Executiv să fie învestit, este nevoie de votul favorabil a cel puțin 233 de parlamentari, prag pe care formațiunile ce susțin Cabinetul nu îl pot atinge pe cont propriu. Baza parlamentară formată din PNL, USR și UDMR însumează doar 170 de voturi, însă premierul desemnat Siegfried Mureșan a declarat la TVR că se bazează pe aproximativ 200 de voturi certe în acest moment.
Pentru a recupera diferența de cel puțin 33 de voturi necesare trecerii Executivului, Mureșan a purtat negocieri cu reprezentanții minorităților naționale — care își vor anunța decizia finală miercuri, chiar înaintea votului din plen — dar și cu parlamentari neafiliați sau membri ai altor grupuri mai mici.
Formarea unui Guvern în România este un proces constituțional complex, reglementat de articolul 103 din Constituție, care implică președintele, partidele politice și Parlamentul. Conform procedurii, după votul ratat, Parlamentul trebuie să îl informeze pe președinte că solicitarea de învestitură a guvernului Mureșan a fost respinsă. Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului prevede că, dacă Parlamentul nu acordă votul de încredere, șeful statului este înștiințat imediat.
Președintele va avea atunci pe masă două opțiuni:
Cum președintele a anunțat în mod repetat că nu dorește alegeri anticipate, atunci va trebuie să caute o nouă formulă care poate obține o majoritate în Parlament. Constituția prevede că șeful statului desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru după consultarea partidului care are majoritate absolută în Parlament sau, dacă nu există o asemenea majoritate, după consultarea partidelor reprezentate în Parlament.
Declanșarea alegerilor anticipate, o posibilă premieră istorică pentru România postdecembristă, depinde de respectarea unor pași procedurali compleși în care rolul central îi revine președintelui Nicușor Dan.
Conform Constituției, Parlamentul poate fi dizolvat doar dacă sunt respinse cel puțin două solicitări de învestitură a unui guvern în termen de 60 de zile de la prima încercare — calendar declanșat pe 23 iunie, odată cu picarea Cabinetului Veștea.
Astfel, după desemnarea ca premier a lui Siegfried Mureșan și posibilul eșec al cabinetului său în Parlament, dizolvarea ar putea avea loc la finalul lunii august, iar scrutinul s-ar putea desfășura cel mai devreme pe 22 noiembrie, în limita termenului constituțional de maximum trei luni. Totuși, un astfel de scenariu ridică semne de întrebare de natură juridică, președintele AEP, Adrian Țuțuianu, arătând că suprapunerea dintre rigorile Constituției și Legea 208/2015 — care cere anunțarea datei cu cel puțin 90 de zile înainte — face calendarul extrem de greu de respectat în practică.