Cât de rasiști se consideră germanii? 33% cred că persoanele care experimentează rasismul sunt „hipersensibile”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Nouă din zece germani sunt conștienți de existența rasismului în țara lor, iar peste 65% au experimentat direct un incident rasist, din poziția de victimă (22%) sau martor (45%). Acestea sunt câteva dintre rezultatele primului studiu din cadrul „Monitorului național al discriminării și rasismului”, prezentate în 5 mai, la Berlin.
Cuprins:
Discuțiile despre rasism nu sunt o noutate în Germania, notează jurnaliștii Spiegel. De la dificultăți în a primi o locuință până la jigniri la locul de muncă și controale sporite ale poliției - oamenii raportează constant experiențe rasiste, multe dintre ele structurale. Acum însă, pentru prima dată, guvernul a făcut un efort pentru a prezenta cifre concrete. Iar verdictul noului „Monitor” dă de gândit: 90% din populația țării e de părere că Germania are o problemă cu rasismul.
O problemă socială centrală
Frank Kalter și Naika Foroutan, directori ai Centrului german de cercetare în domeniul integrării și migrației (DeZIM), care a realizat studiul, au vorbit în prezentarea acestuia despre o „problemă socială centrală care afectează mulți oameni în Germania”.
Concluziile cercetătorilor contrazic opinia larg răspândită până acum conform căreia rasismul ar fi „un fenomen marginal”.
Foroutan a făcut referire și la încercările de a minimiza această problemă, de exemplu în noul discurs de dreapta din SUA, care etichetează rasismul ca pe o „invenție a universităților de stânga”. În Germania, gândirea de acest fel s-ar traduce ca „această problemă există doar în Prenzlauer Berg sau Kreuzberg (n.r. - cartiere hip din Berlin)”, a mai spus ea, subliniind că studiul a infirmat aceste ipoteze, într-o măsură care i-a surprins chiar și pe cercetători.
Nouă din zece persoane sunt de acord că „în Germania există rasism”. Iar indiferent dacă fac parte dintr-un grup „minoritar” sau „majoritar”, jumătate dintre respondenți consideră că trăiesc într-o societate rasistă - cu o diferență clară între sexe: 39% dintre bărbați și 58% dintre femei împărtășesc această părere.
Rasismul e văzut ca o problemă sistemică, 65% dintre cei chestionați considerând că în instituțiile germane există discriminare de acest fel. Peste 60% consideră totodată că rasismul e o realitate cotidiană în Germania.
Potrivit studiului, aproximativ 70% dintre germani sunt dispuși să se implice în combaterea rasismului, de exemplu, prin participarea la o demonstrație, la o campanie de strângere de semnături sau luând atitudine în situații din viața de zi cu zi.
Conștientizare vs rezistență la critică
Concomitent cu recunoașterea și preocuparea vizavi de această problemă, studiul a scos la iveală în mod paradoxal și o rezistență față de critica și analiza rasismului.
33% dintre respondenți consideră că persoanele care experimentează rasismul sunt „hipersensibile”, iar 52% le consideră prea „temătoare”.
Aproape jumătate (45%) consideră criticile care vizează rasismul (de exemplu, acuzațiile de rasism sau de incorectitudine politică, limbajul antirasist) fie deplasate, fie exagerate. Există totodată o îngrijorare privind limitarea libertății de exprimare ca urmare a acestora.
Mai mult de jumătate dintre cei chestionați sunt complet sau parțial de acord că „e un nonsens ca anumite cuvinte care înainte erau normale să fie acum rasiste”.
Studiul a mai arătat că rezistența față de un limbaj antirasist vine mai ales din rândul celor cu studii medii (62%) și superioare (55%), pe ultimul loc aflându-se cei cu studii secundare, adică 8 clase încheiate (52%).
S-a arătat totodată că aproape jumătate dintre germani cred încă în existența raselor umane, deși acestea au fost de mult infirmate științific.
Est-europenii, printre grupurile incluse în cercetare
„Rasismul" e definit în cadrul cercetării ca o ideologie, dar și ca o practică discursivă și socială în care oamenii sunt împărțiți în grupuri diferite pe baza unor însușiri externe, cărora li se atribuie, prin „descendență", caracteristici generalizate și neschimbabile.
Pe lângă un eșantion reprezentativ pentru populația germană cu vârsta de peste 14 ani, cercetătorii au inclus în studiu și membri a șase „minorități rasializate”: persoane negre, musulmani, asiatici, sinti și romi, evrei și est-europeni.
Participanții au avut posibilitatea de a-și declara apartenența la unul dintre aceste grupuri, precum și de a indica dacă au fost încadrați în unul dintre aceste grupuri de către alte persoane.
Pentru studiul prezentat joi, 5 mai, cercetătorii au intervievat un număr de 5.000 de persoane, din aprilie până în august 2021. Prezenta cercetare va fi urmată de rapoarte periodice pe aceeași temă, la un interval de doi ani.
