Adevărul despre afirmația lui Nicușor Dan că judecătorii români muncesc cel mai mult din Europa. Ce spun cifrele

Contextul declarației prezidențiale

Președintele Nicușor Dan a susținut recent că magistrații din România au muncit de două-trei ori mai mult decât omologii lor europeni și crede că amânarea pensionării nu ar trebui să depășească dublul perioadei rămase până la retragere, având în vedere contextul fiscal dificil și deciziile CCR.

„Magistraţii din România au muncit anii ăştia de 2-3 ori mai mult decât omologii lor din ţări europene. Atunci pentru un om care mai are un an până la pensie eu cred că e rezonabil, dat fiind contextul complicat fiscal în care ne aflăm, să îi zicem să lucreze dublu. Adică mai are un an, să facă doi, mai are trei ani până la pensie, să lucreze şase. Mai mult, mi se pare excesiv, dat fiind faptul că ei au muncit toată perioada asta”, a declarat la începutul lunii președintele.

Această afirmație vine în contextul disputei privind creșterea vârstei de pensionare pentru judecători.

În prezent, judecătorii români se pot pensiona la 48 de ani, după 25 de ani de activitate. În celelalte țări UE, vârsta de pensionare pentru judecători este între 65 și 70 de ani.

Analiza volumului de muncă al judecătorilor

Pentru a verifica afirmația președintelui, Euronews a analizat datele din cel mai recent raport al Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției.

În 2022, în România s-au judecat aproape 7 cauze civile la 100 de locuitori în instanțele de fond. Aceasta este cea mai mare rată din Europa, mult peste media de 2 cauze la 100 de locuitori.

Însă la procesele penale și administrative, România se situează în media europeană cu 1,92, respectiv 0,44 cazuri la 100 de locuitori.

Eficiența sistemului judiciar

Rata de soluționare a cazurilor în România este de 96% pentru cauzele civile și 97% pentru cele penale și administrative, aproape de media europeană de 99%.

O rată sub 100% înseamnă că se primesc mai multe cazuri decât se soluționează, în timp ce peste 100% indică rezolvarea mai multor cazuri decât cele primite.

Numărul de judecători din România

Pentru o imagine completă, trebuie analizat și numărul de judecători raportat la populație. România are 22,9 judecători profesioniști la 100.000 de locuitori, peste media europeană de 17,8.

Comparativ, Olanda, cu o populație similară, are 15 judecători la 100.000 de locuitori.

Pensiile speciale nu sunt privilegii, ci „niște condiții decente”

Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a declarat sâmbătă, 30 august, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV, că pensiile speciale primite de judecători și procurori nu sunt niște privilegii.

„Nu le-aş numi privilegii, le-aş numi nişte condiţii decente care să fie în relaţie cu responsabilitatea ta socială. Ele devin privilegii atunci când tu te bucuri de ele fără să oferi ceea ce este corespunzător pentru ceea ce ţi s-a oferit. Şi atunci mesajul meu acesta este către cetăţeni: aveţi încredere în Justiţie”, a spus Radu Marinescu.

Cât este pensia medie în magistratură

Premierul Ilie Bolojan a anunţat vineri, 29 august, că reforma pensiilor magistraţilor, adoptată în pachetul 2 de măsuri fiscale de către Guvern, prevede creşterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani, o perioadă de tranziţie de 10 ani şi plafonarea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net.

„Valoarea unei pensii medii în magistratură este între 4.800 și 5.000 de euro, deci 24.000-25.000 de lei, o pensie care este de multe ori mai mare decât pensia medie de 550-600 de euro care este în România. În formula propusă de lege, pensia în magistratură nu va putea depăși 70 la sută din valoarea ultimului salariu, ceea ce oricum este cea mai mare pensie dintre categoriile profesionale din România, dar este una mult mai echitabilă și mai apropiată de realitate”, a spus Bolojan.

Recent, premierul spunea că niciunul dintre sistemele de justiţie din Europa nu permite pensionarea magistraţilor la 48 de ani și a spus că aceasta este „o nedreptate”.

Concluzii privind afirmația președintelui

Afirmația că judecătorii români muncesc mai mult decât cei din alte țări europene este prea simplificată. Deși au un volum mai mare de procese civile, acest lucru nu se aplică în toate domeniile juridice.

Rata de soluționare a cazurilor este similară cu media europeană. De asemenea, România are mai mulți judecători raportat la populație decât media UE.

România, al cincilea cel mai slab sistem juridic dintre țările UE

Deși volumul de muncă este ridicat în anumite domenii, sistemul judiciar românesc este considerat unul dintre cele mai slabe din Europa.

Conform Indicelui Statului de Drept al World Justice Project, care evaluează țările după criterii precum drepturile fundamentale și eficacitatea sistemelor penale, România are al cincilea cel mai slab sistem juridic dintre țările UE și Europa de Vest.

Potrivit WJP, România se situează înaintea Croației, Greciei, Bulgariei și Ungariei în acest clasament.

În concluzie, deși judecătorii români au un volum mare de muncă în anumite domenii, afirmația președintelui este prea generalizată și nu reflectă complet realitatea sistemului judiciar românesc.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro