Cauza inundațiilor din Galați și de ce statul dă ajutoare 6 milioane de euro în loc să făcă un dig cu jumătate din bani
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Potopul care s-a abătut asupra județul Galați săptămâna trecută a fost cu repetiție, în 2013 aceleași comune au fost acoperite. Timp de trei ani, autoritățile au preferat să dea ajutoare de milioane de euro pentru sprijinirea localităților, dar nici măcar un leu nu a ajuns în lucrări hidrotehnice.
Cuprins:
După inundațiile din septembrie 2013, Guvernul României a acordat prin mai multe hotărâri de guvern 27 de milioane de lei (6 milioane de euro), plus ajutoare în alimente și materiale de construcție. În plus, Consiliul Județului a mai dat alte 570.000 de lei pentru localitățile afectate de viitură. Banii ar fi trebuit să fie folosiți pentru reabilitarea comunelor, sprijinirea polulației și realizarea de lucrări hidrotehnice.
Cert este că banii s-au cheltuit, iar digurile nu au fost reparate, diguri care sunt construite pentru a ține apa doar în cazul unoe precipitații de 50 l/mc. În schimb, în 2013, cantitatea de precipitații a fost de 150 l/mc. Peste trei, în octombrie, dezastrul s-a repatat. De data asta au căzut 200 l/mc. Un inginer al unei firme de construcții, specializată în lucrări hidrotehnice, ne-a transmis că în opinia sa, maximum trei milioane de euro ar costa un dig serios care să apere Pechea și localitățile din jur.
Urmarea a fost că 22 de localităţi afectate, 1529 de persoane au fost evacuate, din Slobozia Conachi, Cuza Vodă, Pechea și Schela, conform datelor Prefecturii Galați. 806 case afectate de apa, 956 anexe, noua institutii publice, 20km de drum judetean si 250 km de drum communal, 100 de poduri si podete, 4000 de hectare teren agricol, așa cum reiese din informațiile aceleiași instituții.
Apele Române: cauzele potopului
“Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor a emis la data de 12 octombrie 2016, cod roşu hidrologic pe râurile Suhu şi Geru, din judeţul Galaţi. Precipitaţiile cumulate, în perioada 11-13 octombrie 2016, au atins la staţia hidrometrică Pechea 202,1 l/mp. Valorile înregistrate au depăşit semnificativ cantitatea de 35 l/mp corespunzătoare mediei multianuale ale lunii octombrie în arealele respective”, susțin reprezentanții Apelor Române.
Specialiștii instituției amintite susțin că amplitudinea viiturii din acest an a avut ca principală cauză scurgerea în cantităţi mari de pe versanţi şi a suprapunerea peste viitura în propagare de pe cursurile de apă.
Cantităţile foarte mari de precipitaţii înregistrate au determinat concentrări ale scurgerilor de pe versanţi, în albiile majore, producând creşteri importante de niveluri, fiind afectate mai ales localităţile: Pechea, Cuza Vodă, Slobozia Conachi, Izvoarele şi Costache Negri, unde din păcate există amplasate numeroase obiective socio-economice în albia majoră inundabilă a cursurilor de apă.
Concentrarea în timp foarte scurt a scurgerilor de pe versanţi pe bazinele hidrografice mai sus amintite a fost favorizată şi amplificată de:
- Lipsa plantaţiilor şi perdelelor cu rol de protecţie de pe versanţii limitrofi cursurilor de apă;
- Distrugerea lucrărilor antierozionale de suprafaţă, ce s-a produs în urma neaplicării de lucrări agroameliorative;
- Degradarea lucrărilor cu rol de combatere a eroziunii solului de suprafaţa şi de adâncime, lucru ce a condus la reducerea şi diminuarea semnificativă de retenţiei de apă pluvială pe versanţi;
- Gradul mare de fragmentare a terenurilor agricole ce a rezultat în urma aplicării legilor Fondului funciar;
- Creşterea exponenţială a suprafeţelor cultivate cu plante prăşitoare şi realizarea de lucrări agricole „deal-vale”.
- De asemenea, un efect negativ în scurgerea apelor pe cursurile de apă îl au podurile şi podeţele subdimensionate, reale obstacole în calea apelor.
Lipsa lucrărilor
În perioada 2013-2016, A.B.A. Prut - Bârlad, prin Programul Tehnic a programat şi realizat lucrări de reprofilări şi decolmatări cursuri de apă de către angajaţii Sistemului de Gospodărire a Apelor Galaţi, pentru asigurarea capacităţii de transport a albiei minore pe o lungime de 35 km cu un volum de terasamente de 330 mii mc.
Menţionăm faptul că datorită lucrărilor de decolmatare a cursurilor de apă de pe raza localităţilor Pechea, Cuza Vodă şi Slobozia Conachi şi Izvoarele executate de către ABA Prut-Bârlad în perioada 2013-2016, tranzitarea viiturii pe răul Suhu s-a realizat într-un timp mai scurt.
A.B.A Prut Bârlad are în vedere implementarea proiectul “Lucrări propuse aferente spaţiului hidrografic delimitat de afluenţii râului Siret din judeţul Galaţi”: râurile Suhu, Geru, Călmâţui, Lozova, Corozel.
Valoarea estimativă a realizării obiectivului de investiţii se va stabili în urma studiilor de specialitate.
Râul Suhu, pe sectorul Pechea – Izvoarele nu este îndiguit, pe acest sector au fost executate lucrările menţionate mai sus în ultimii trei ani.
Digul de apărare este din 1984
Îndiguirea de pe râul Suhu din zona comunei Pechea are o lungime de 13.400 de metri, având o înălțime de 2 m. A fost amenjată în 1984 și de atunci nu a mai fost îmbunătățit.
Măsurile de pe hârtie după potopul din 2013
Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeți, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie. Lucrări propuse:
- consolidări de mal 2 km;
- amenajare râu Suhu confluență cu Geru - amonte Pechea L= 18 km;
- amenajare râu Suhu amonte Pechea L=12.4 km;
Localizare: pe râul Suhu, pe tronsonul Acumulare Suhu - amonte intravilan Pechea, județul Galați, conform Obiect II - Amenajare râul Suhului și afluenți din Nota de Fundamentare "Amenajare afluenți râu Siret, aval Cosmești - confluență fluviul Dunărea, județul Galați"
Pentru cursurile de apă Călmățui, Geru, Lozova și afluenții acestora, măsurile de tip M11_3, cuprinse în tabelul de mai jos (Tabelul 4 - 5), au rolul de reducere a riscului la inundații, întrucât la viiturile de tip flash-floods produse în luna septembrie, anul 2013, s-au înregistrat pagube deosebite și pierderi de vieți omenești.
