Caz şocant în Spania. Sute de copii răpiţi şi vânduţi spre adopţie, în timpul dictaturii lui Franco

Procurorul general Candido Conde-Pumpido a anunţat în data de 18 iunie că sunt examinate 849 de astfel de cazuri, adăugând că în 162 de situaţii există dovezi care indică faptul că aceştia ar fi fost răpiţi de o reţea de trafic de carne vie în care sunt implicaţi doctori, asistenmte medicale şi călugăriţe, scrie hotnews.ro.
Una dintre victimele acestei reţele a fost Concepcion Rodrigo Romero, în vârstă de 78 de ani, care s-a alăturat săptămâna trecută numărului tot mai mare de părinţi spanioli care se adresează justiţiei pentru a descoperi care a fost soarta copiilor lor. Femeia, o fostă croitoreasă, a născut prematur un copil în 1971. Un doctor al spitalului din Sevillia i-a spus că are un băiat, care era mic, dar „sănătos şi capabil să se facă mult mai mare”, îşi aminteşte ea.Însă acel doctor nu a mai apărut prin spital, iar Concepcion nu-şi putea vedea copilul.
Două zile mai târziu, un alt medic i-a spus soţului său că bebeluşul a fost dus la alt spital pentru îngrijiri şi a murit acolo. Conducerea celei de-a doua instituţii a avut grijă de înmormântare, iar trupul se află în cimitirul San Fernando, într-un loc nemarcat.
„În adâncul meu, am ştiut întotdeauna că fiul meu mi-a fost furat”, spune acum Concepcion.
O tragedie asemănătoare a trăit Dolores Diaz Cerpa. Un doctor i-a spus că este însărcinată şi are gemeni. A dat naştere unei feţe, dar o asistentă a negat existenţa unui al doilea bebeluş. Suspectând o minciună, şi după ce a auzit că şi alţi părinţi sunt în căutarea copiilor pierduţi, a cerut spitalului o copie a certificatului de naştere al feţei. A primit în schimb un certificat de naştere pentru un băieţel.
„Spitalul a sugerat că este vorba doar de o eroare administrativă”, a explicat ea.
În majoritatea cazurilor crimele se prescriu, astfel încât oamenii legii discută acum dacă poate fi impus un statut special. În 2008, judecătorul Baltasar Garzon a extins perioada unei investigaţii legată de crimele comise în perioadă dictaturii lui Franco pentru a examina dacă acesta a ordonat răpirea a sute de copii ai unor oameni care i-au sprijinit pe oponenţii săi republicani din timpul războiului civil.
Cazurile copiilor dispăruţi se întind în intervalul 1950 – 1990, mult timp după moartea lui Franco, în 1975.
Antonio Barroso, preşedintele ANADIR, spune că Spania se transformase într-un centru al criminalităţii internaţionale în traficul de copii, mulţi nou-născuţi fiind vânduţi pentru adopţie în străinătate. Barroso, în vârstă de 42 de ani, a înfiinţat ANADIR anul trecut, după ce a aflat că a fost adoptat. A prelevat mostre de ADN de la cea pe care o credea mamă să şi a descoperit nu există nicio asemănare. Femeia a admis că a plătit o călugăriţă pentru a-i aduce un copil şi nu i-a spus fiului sau adevărul. Călugăriţă lucra într-o maternitate, iar acum Barroso îşi caută părinţii biologici.
În dosarul deschis de Barroso, câteva calugăriţe au recunoscut că au vândut copii, dar nu au vorbit nimic despre vreo reţea criminală specializată. La rândul ei, Biserica Catolică a refuzat să comenteze.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE