Ce ar alege China, între Rusia și Occident? Comerțul cu statele dezvoltate, covârșitor mai mare decât cel cu Moscova
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În ciuda creșterii legăturilor comerciale cu Asia de Sud-Est și a reducerii dependenței de comerț față de deceniul trecut, interesele economice ale Chinei rămân puternic înclinate către democrațiile occidentale, potrivit datelor cercetate de Reuters.
Cuprins:
Președintele american Joe Biden a avertizat China că vor exista „consecințe” dacă aceasta va ajuta Rusia în efortul său de război, ceea ce l-ar putea forța pe președintele Xi Jinping să aleagă între relația sa profitabilă cu Vestul și un parteneriat strategic cu Moscova, mai arată sursa citată.
Luând în calcul fluxurile comerciale, Beijingul are o miză mare, iar Casa Albă a confirmat că sancțiunile împotriva Chinei sunt o opțiune.
O treime din exporturile Chinei merg în Occident
O aliniere cu aliatul politic Rusia ar avea puțin sens din punct de vedere economic pentru China, potrivit analiștilor, deoarece Statele Unite și Uniunea Europeană consumă mai mult de o treime din exporturile Chinei.
„Din perspectivă economică pură, dacă China ar trebui să facă o alegere gen Rusia versus toată lumea, este la mintea cocoșului ce ar trebui să aleagă, deoarece este atât de integrată cu toate economiile vestice”, spune Chad Bown, membru senior al Institutului Peterson pentru Economie Internațională, un think tank ce urmărește îndeaproape China.
Ambasadorul Chinei în Statele Unite, Qin Gang, a subliniat duminică relația apropiată dintre China și Rusia.
„China are cooperare normală cu Rusia, în comerț, economie, finanțe și energie”, a spus el când a fost întrebat dacă Moscova va furniza ajutor financiar Moscovei. Declarația a fost făcută în emisiunea „În fața nației” (Face the Nation – n.r.) de la televiziunea CBS.
„Acestea sunt legături normale de afaceri între două țări suverane, bazate pe legile internaționale, inclusiv regulile Organizației Mondiale a Comerțului”, a completat el.
Sancțiunile contra Chinei, un dezastru global
Impunerea unor sancțiuni economice Chinei la fel de dure precum cele impuse Rusiei ar putea avea consecințe serioase pentru Statele Unite și lumea întreagă, spune sursa citată.
Și asta deoarece China este a doua economie mondială, cu un Produs Intern Brut (PIB) de 16.000 de miliarde de dolari, și cel mai mare exportator.
Pe măsură ce aceasta s-a dezvoltat continuu în ultimii 20 de ani, dependența sa de alte state pentru prosperitatea s-a diminuat.
Pe măsură ce cetățenii chinezi devin mai bogați, consumul intern și serviciile încep să aibă un rol tot mai mare în economia Chinei.
Dependență de exporturi
Cu toate acestea, China este în continuare dependentă de comerț: acesta acontează 35% din PIB-ul său, spre deosebire de 23% în SUA sau 31% în Japonia.
Statele din grupul G7 al celor mai industrializate țări din lume, care formează nucleul central al alianței anti-Rusia, consumă împreună mai bine de o treime din exporturile Chinei.
Procentul a scăzut față de cele două treimi înregistrate în urmă cu aproape 20 de ani, dar cota s-a menținut stabilă de la anexarea Crimeei de către Rusia, în 2014.
Exporturile Chinei către statele din Asia de Sud-Est, cu care Beijingul a semnat noi acorduri în ultimii ani, s-au dublat și au ajuns la 15% din volumul total, depășind legăturile cu Japonia ca importanță.
Dar datele comerciale pentru lunile ianuarie-februarie 2022 arată că exporturile către Uniunea Europeană au ajuns la 24%.
Petrol contra telefoane
Comerțul Rusiei cu China a crescut de la momentul anexării Crimeei, în 2014.
Dar exporturile Rusiei în China au rămas între 1% și 2% în ultimii 20 de ani.
Importurile ruse din China le urmăresc fidel pe cele ale altor țări. Pe primul loc se află telefoanele (3,18 miliarde de dolari), urmate de haine (1,91 miliarde), calculatoare (1,78 miliarde), jucării (1,15 miliarde), modemuri și routere (1,01 miliarde).
Spre comparație, China a exportat de zece ori mai multe telefoane în SUA, valoarea acestora ridicându-se la 31,4 miliarde de dolari în 2020, potrivit bazei de date Comtrade a Organizației Națiunilor Unite (ONU).
Importurile Chinei din Rusia sunt dominate de petrol. Țițeiul și celelalte produse petroliere aduse din Rusia au costat în total 27 de miliarde de dolari în 2020, fiind de departe pe primul loc.
Restul importurilor din Rusia a constat în resurse naturale, precum cupru (2,64 miliarde), lemn (2,57 miliarde), gaz lichefiat (1,73 miliarde), cărbune (1,7 miliarde de dolari). lista este completată de metale și minereuri, precum fier (820 de milioane de dolari), paladiu (810 milioane), nichel (720 milioane), aur și argint (710 milioane), aluminiu (660 milioane).
Efectul sancțiunilor: chinezii cumpără mai greu petrol rusesc
Deși Statele Unite au interzis importurile energetice ruse, sancțiunile Uniunii Europene nu au țintit în mod specific exporturile de petrol și gaze.
Însă sancțiunile americane împotriva băncilor ruse, care interzic tranzacțiile în dolari, au redus abilitatea Chinei de a furniza finanțare pentru cargourile cu țiței rusesc.
