Ce au răspuns SIE și SRI la solicitarea Libertatea privind gradul de militarizare a celor două servicii

Libertatea a transmis un set de întrebări comune ambelor servicii de informații pentru a afla câți angajați, la nivel de procente, au statut de cadre militare și câți sunt civili. 

România reprezintă un caz unic în rândul democrațiilor europene în privința militarizării tuturor agențiilor de intelligence ce formează comunitatea românească de informații. Ca regulă, democrațiile diferențiază, la nivel de atribuții și mod de funcționare instituțională, intelligence-ul civil, format din serviciile de informații interne și externe, de intelligence-ul militar, care se referă strict la serviciul secret al forțelor armate ale unui stat. 

Comunitatea Five Eyes (cea mai strânsă comunitate de intelligence din lume), NATO și UE (la nivelul Serviciului European de Acțiune Externă) funcționează la nivelul comunității de informații, prin structuri clar delimitate între intelligence-ul civil și cel militar. În democrații, singurul serviciu de informații care funcționează, de regulă, în regim militarizat, este serviciul forțelor armate. 

Din cauza faptului că SRI și SIE funcționează în baza unor legi elaborate în perioada tranziției românești (Legea 14/1992 și Legea 1/1998), ambele servicii de informații mențin tradiția comunistă de a funcționa în regim militarizat. 

Libertatea a dorit să afle câți  ofițeri operativi SRI/SIE au statut de cadre militare și câți sunt civili. Mai mult, Libertatea a mai întrebat SRI și SIE care este politica acestor instituții în privința statutului personalului, dacă cele două servicii secrete încurajează o politică mixtă, de a combina statutul civil cu cel militar, sau una care încurajează militarizarea întregului personal. 

SIE invocă secretul de stat, SRI oferă datele solicitate

Ideea de „servicii de informații democratice” este adesea descrisă de către experții în controlul democratic civil drept un oximoron, deoarece, în acest caz, democrația încearcă să combine două concepte fundamental conflictuale: deschiderea/transparența și secretul. Astfel, raportul dintre deschiderea pentru transparență și nevoia de secret devine o provocare pentru democrații. Pe de-o parte, serviciile de informații au nevoie de a lucra în secret pentru a-și proteja sursele, metodele și pentru a contracara amenințările la adresa siguranței naționale. Pe de altă parte, o democrație cere transparență pentru a preveni abuzurile de putere și pentru a garanta cetățenilor că își îndeplinesc în mod eficient rolul de a contracara amenințările la securitatea națională. 

Ca principiu, democrațiile caută să stabilească un echilibru fragil în această balanță dintre secret vs transparență. Tendința de secretizare totală a activității serviciilor de informații reprezintă o caracteristică a regimurilor autoritare, care încurajează o politică de insularizare, până la momentul în care aceste instituții opace ies total de sub orice formă de control și funcționează ca „un stat în stat”. 

Deși datele pe care le-a cerut Libertatea nu afectează munca operativă a agențiilor de informații, doar SRI a transmis aceste informații de interes public, în timp ce SIE a argumentat că „datele statistice privind personalul instituției au caracter secret de stat”. Politica spre închidere a SIE, sub conducerea lui Gabriel Vlase, este însă contrazisă indirect de către fostul director Mihai Răzvan Ungureanu, care s-a dovedit un lider mult mai deschis spre transparență.

„Aspectele solicitate privind personalul Serviciului de Informații Externe vizează indirect organizarea și capacitatea instituției. În acest sens menționăm că informațiile solicitate de dumneavoastră sunt exceptate de la liberul acces al cetățenilor, potrivit art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public și prevederilor H.G. nr. 223/2013 pentru aprobarea listei cuprinzând categoriile de informații secrete de stat din domeniul de activitate al Serviciului de Informații Externe. Suplimentar, vă aducem la cunoștință că structura organizatorică a instituției este realizată în conformitate cu prevederile Legii nr. 1/1998 privind organizarea și funcționarea SIE. Însă, în temeiul art. 9 alin. (2) din Legea nr. 1/1998 privind organizarea și funcționarea SIE, activitatea instituției, inclusiv date statistice privind personalul instituției, are caracter secret de stat. Având în vedere cele menționate mai sus, nu putem da curs solicitării dumneavoastră”, a transmis SIE publicației Libertatea. 

Într-un interviu recent, pentru podcastul lui Vlad Mercori, fostul director SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, a susținut că Serviciul de Informații Externe „e alcătuit dintr-un număr foarte mare de civili, peste 92-93%”. Așadar, din perspectiva lui Mihai Răzvan Ungureanu, transparentizarea acestui prezumtiv procent nu reprezintă secret de stat.

Gabriel Vlase ocupă funcția de director SIE din anul 2018. Din cauza faptului că ambele legi de funcționare ale SRI și SIE nu prevăd limită de mandat, lungimea intervalului în care o persoană poate ocupa această funcție de management reprezintă o chestiune de voință politică.

În schimb, SRI a demonstrat mai multă deschidere către transparență și a transmis că „din numărul total al personalului Serviciului, aproximativ 93% au statutul cadrelor militare, diferența de 7% fiind formată din salariați civili. Personalul operativ este format din cadre militare, iar în domeniul administrativ, circa 74% din persoanele angajate activează ca militari”. 

„În conformitate cu dispozițiile art. 27 alin. (1) din Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații, cu modificările și completările ulterioare, personalul instituției noastre se compune din cadre militare permanente și salariați civili. Mai mult, la Anexa 6 – Familia Ocupațională de Funcții Bugetare „Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională“ din Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, sunt reglementate funcțiile care pot fi utilizate de instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională. Având în vedere legislația națională aplicabilă SRI și atribuțiile personalului său, politica de resurse umane a Serviciului urmărește ca angajații să aibă, de principiu, statutul de cadru militar în activitate. Astfel, conform Legii 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații, cu modificările și completările ulterioare, SRI este parte a sistemului național de apărare și e compus din unități militare. Din numărul total al personalului Serviciului, aproximativ 93% au statutul cadrelor militare, diferența de 7% fiind formată din salariați civili. Personalul operativ este format din cadre militare, iar în domeniul administrativ, circa 74% din persoanele angajate activează ca militari”, a transmis SRI. 

În ideea promovării unei culturii de intelligence, Editura Universității Georgetown are o colecție dedicată studiilor de intelligence și specificului serviciilor de informații, atât ale celor care funcționează în democrații, cât și ale celor din regimurile autoritare. În aprilie 2026, această editură a publicat, de pildă, o istorie concisă a serviciului de informații extern al Franței (The DGSE. A concise History of Frances Foreign Intelligence Service), de Damien Van Puyvelde, în care sunt oferite detalii despre cultura organizațională a acestui serviciu secret, despre modul de funcționare a organizației, tipul de leadership și alte particularități istorice. În anul 2021, aceeași colecție publica o carte despre marea strategie a serviciilor de informații japoneze, iar în anul 2024, una despre particularitățile analistului CIA. Dacă ar fi aplicat politica de opacitate, așa cum este încurajată de directorul SIE Gabriel Vlase, aceste lucrări nu s-ar fi putut publica.

Precizările lui Mihai Răzvan Ungureanu referitoare la declarațiile din podcast

După apariția articolului, fostul director SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, a transmis căteva părecizări referitoare la declarațiile făcute la podcastul lui Vlad Mercori.

„În articolul publicat astăzi (https://www.libertatea.ro/stiri/ce-au-raspuns-sie-si-sri-la-solicitarea-libertatea-privin-gradul-de-militarizare-a-celor-doua-servicii-5820916) s-a strecurat o informatie care, provenind dintr-un podcast susținut de Dl. Vlad Mercori (https://www.youtube.com/watch?v=zvshAI0-F3U), nu este îndeajuns lămurită. Background-ul este referitor la proiectul SIE de a deveni un serviciu civil – fapt care nu s-a putut realiza în anii din urmă. Mentionez – în podcast-ul cu pricina – că un mare procent dintre angajații SIE sunt civili, adică provin din mediul civil (subîntelegându-se că, evident, o dată acceptați în rândurile SIE devin, pe seama legislației actuale, militari). Aceasta era și judecata mea pe moment.  Este limpede însă că nu am fost suficient de clar și, prin urmare, am dat prilej de interpretări. Sper ca astfel detaliul, după această simplă explicație, va fi interpretat adecvat. Comunicatul oficial al SIE, în consecință,  lămurește legal ce se poate spune și cum”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro