Ce au răspuns SIE și SRI la solicitarea Libertatea privind gradul de militarizare a celor două servicii

Libertatea a transmis un set de întrebări comune ambelor servicii de informații pentru a afla câți angajați, la nivel de procente, au statut de cadre militare și câți sunt civili. 

România reprezintă un caz unic în rândul democrațiilor europene în privința militarizării tuturor agențiilor de intelligence ce formează comunitatea românească de informații. Ca regulă, democrațiile diferențiază, la nivel de atribuții și mod de funcționare instituțională, intelligence-ul civil, format din serviciile de informații interne și externe, de intelligence-ul militar, care se referă strict la serviciul secret al forțelor armate ale unui stat. 

Comunitatea Five Eyes (cea mai strânsă comunitate de intelligence din lume), NATO și UE (la nivelul Serviciului European de Acțiune Externă) funcționează la nivelul comunității de informații, prin structuri clar delimitate între intelligence-ul civil și cel militar. În democrații, singurul serviciu de informații care funcționează, de regulă, în regim militarizat, este serviciul forțelor armate. 

Din cauza faptului că SRI și SIE funcționează în baza unor legi elaborate în perioada tranziției românești (Legea 14/1992 și Legea 1/1998), ambele servicii de informații mențin tradiția comunistă de a funcționa în regim militarizat. 

Libertatea a dorit să afle câți  ofițeri operativi SRI/SIE au statut de cadre militare și câți sunt civili. Mai mult, Libertatea a mai întrebat SRI și SIE care este politica acestor instituții în privința statutului personalului, dacă cele două servicii secrete încurajează o politică mixtă, de a combina statutul civil cu cel militar, sau una care încurajează militarizarea întregului personal. 

SIE invocă secretul de stat, SRI oferă datele solicitate

Ideea de „servicii de informații democratice” este adesea descrisă de către experții în controlul democratic civil drept un oximoron, deoarece, în acest caz, democrația încearcă să combine două concepte fundamental conflictuale: deschiderea/transparența și secretul. Astfel, raportul dintre deschiderea pentru transparență și nevoia de secret devine o provocare pentru democrații. Pe de-o parte, serviciile de informații au nevoie de a lucra în secret pentru a-și proteja sursele, metodele și pentru a contracara amenințările la adresa siguranței naționale. Pe de altă parte, o democrație cere transparență pentru a preveni abuzurile de putere și pentru a garanta cetățenilor că își îndeplinesc în mod eficient rolul de a contracara amenințările la securitatea națională. 

Ca principiu, democrațiile caută să stabilească un echilibru fragil în această balanță dintre secret vs transparență. Tendința de secretizare totală a activității serviciilor de informații reprezintă o caracteristică a regimurilor autoritare, care încurajează o politică de insularizare, până la momentul în care aceste instituții opace ies total de sub orice formă de control și funcționează ca „un stat în stat”. 

Deși datele pe care le-a cerut Libertatea nu afectează munca operativă a agențiilor de informații, doar SRI a transmis aceste informații de interes public, în timp ce SIE a argumentat că „datele statistice privind personalul instituției au caracter secret de stat”. Politica spre închidere a SIE, sub conducerea lui Gabriel Vlase, este însă contrazisă indirect de către fostul director Mihai Răzvan Ungureanu, care s-a dovedit un lider mult mai deschis spre transparență.

„Aspectele solicitate privind personalul Serviciului de Informații Externe vizează indirect organizarea și capacitatea instituției. În acest sens menționăm că informațiile solicitate de dumneavoastră sunt exceptate de la liberul acces al cetățenilor, potrivit art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public și prevederilor H.G. nr. 223/2013 pentru aprobarea listei cuprinzând categoriile de informații secrete de stat din domeniul de activitate al Serviciului de Informații Externe. Suplimentar, vă aducem la cunoștință că structura organizatorică a instituției este realizată în conformitate cu prevederile Legii nr. 1/1998 privind organizarea și funcționarea SIE. Însă, în temeiul art. 9 alin. (2) din Legea nr. 1/1998 privind organizarea și funcționarea SIE, activitatea instituției, inclusiv date statistice privind personalul instituției, are caracter secret de stat. Având în vedere cele menționate mai sus, nu putem da curs solicitării dumneavoastră”, a transmis SIE publicației Libertatea. 

Într-un interviu recent, pentru podcastul lui Vlad Mercori, fostul director SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, a susținut că Serviciul de Informații Externe „e alcătuit dintr-un număr foarte mare de civili, peste 92-93%”. Așadar, din perspectiva lui Mihai Răzvan Ungureanu, transparentizarea acestui prezumtiv procent nu reprezintă secret de stat.

Gabriel Vlase ocupă funcția de director SIE din anul 2018. Din cauza faptului că ambele legi de funcționare ale SRI și SIE nu prevăd limită de mandat, lungimea intervalului în care o persoană poate ocupa această funcție de management reprezintă o chestiune de voință politică.

În schimb, SRI a demonstrat mai multă deschidere către transparență și a transmis că „din numărul total al personalului Serviciului, aproximativ 93% au statutul cadrelor militare, diferența de 7% fiind formată din salariați civili. Personalul operativ este format din cadre militare, iar în domeniul administrativ, circa 74% din persoanele angajate activează ca militari”. 

„În conformitate cu dispozițiile art. 27 alin. (1) din Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații, cu modificările și completările ulterioare, personalul instituției noastre se compune din cadre militare permanente și salariați civili. Mai mult, la Anexa 6 – Familia Ocupațională de Funcții Bugetare „Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională“ din Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, sunt reglementate funcțiile care pot fi utilizate de instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională. Având în vedere legislația națională aplicabilă SRI și atribuțiile personalului său, politica de resurse umane a Serviciului urmărește ca angajații să aibă, de principiu, statutul de cadru militar în activitate. Astfel, conform Legii 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații, cu modificările și completările ulterioare, SRI este parte a sistemului național de apărare și e compus din unități militare. Din numărul total al personalului Serviciului, aproximativ 93% au statutul cadrelor militare, diferența de 7% fiind formată din salariați civili. Personalul operativ este format din cadre militare, iar în domeniul administrativ, circa 74% din persoanele angajate activează ca militari”, a transmis SRI. 

În ideea promovării unei culturii de intelligence, Editura Universității Georgetown are o colecție dedicată studiilor de intelligence și specificului serviciilor de informații, atât ale celor care funcționează în democrații, cât și ale celor din regimurile autoritare. În aprilie 2026, această editură a publicat, de pildă, o istorie concisă a serviciului de informații extern al Franței (The DGSE. A concise History of Frances Foreign Intelligence Service), de Damien Van Puyvelde, în care sunt oferite detalii despre cultura organizațională a acestui serviciu secret, despre modul de funcționare a organizației, tipul de leadership și alte particularități istorice. În anul 2021, aceeași colecție publica o carte despre marea strategie a serviciilor de informații japoneze, iar în anul 2024, una despre particularitățile analistului CIA. Dacă ar fi aplicat politica de opacitate, așa cum este încurajată de directorul SIE Gabriel Vlase, aceste lucrări nu s-ar fi putut publica.

Precizările lui Mihai Răzvan Ungureanu referitoare la declarațiile din podcast

După apariția articolului, fostul director SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, a transmis căteva părecizări referitoare la declarațiile făcute la podcastul lui Vlad Mercori.

„În articolul publicat astăzi (https://www.libertatea.ro/stiri/ce-au-raspuns-sie-si-sri-la-solicitarea-libertatea-privin-gradul-de-militarizare-a-celor-doua-servicii-5820916) s-a strecurat o informatie care, provenind dintr-un podcast susținut de Dl. Vlad Mercori (https://www.youtube.com/watch?v=zvshAI0-F3U), nu este îndeajuns lămurită. Background-ul este referitor la proiectul SIE de a deveni un serviciu civil – fapt care nu s-a putut realiza în anii din urmă. Mentionez – în podcast-ul cu pricina – că un mare procent dintre angajații SIE sunt civili, adică provin din mediul civil (subîntelegându-se că, evident, o dată acceptați în rândurile SIE devin, pe seama legislației actuale, militari). Aceasta era și judecata mea pe moment.  Este limpede însă că nu am fost suficient de clar și, prin urmare, am dat prilej de interpretări. Sper ca astfel detaliul, după această simplă explicație, va fi interpretat adecvat. Comunicatul oficial al SIE, în consecință,  lămurește legal ce se poate spune și cum”.

SIE a transmis un drept la replică pe care Libertatea îl publică integral

Serviciul de Informații Externe (SIE) a transmis redacției Libertatea un drept la replică, susținând faptul că politica de opacitate totală a instituției nu reprezintă o alegere discreționară de comunicare, iar imposibilitatea de a transmite date statistice referitoare la personalul SIE izvorăște din prevederile legale ce guvernează activitatea Serviciului de Informații Externe: Legea nr. 1/1998 și HG nr. 223/2013.

Înainte de a adăuga integral răspunsul SIE, jurnalistul Libertatea accentuează faptul că legea 1/1998 precizează că “personalul Serviciului de Informaţii Externe se compune din cadre militare şi salariaţi civili”, fără ca legea de funcționare a SIE să detalieze de ce SIE are nevoie de cadre militare în activitățile specifice ale serviciului. Mai mult, legea de funcționare SIE nu clarifică, din perspectiva bunelor practici democratice, criteriile legale în baza cărora angajații instituției sunt încadrați în cele două mari categorii. Hotărârea de guvern nr 223/2013 pentru aprobarea Listei cuprinzând categoriile de informaţii secrete de stat din domeniul de activitate al Serviciului de Informaţii Externe a fost semnată de fostul premier Victor Ponta și contrasemnată de fostul director SIE, Teodor Meleșcanu și fostul vicepremier Gabriel Oprea. Niciunul dintre acești decidenți politici nu aveau pregătire în controlul democratic civil. Înaintea adoptării acestei hotărâri de guvern, societatea civilă nu a fost consultată de către Executiv, pentru a fi respectat principiul democratic transparență vs securitate. În răspunsul transmis Libertatea, conducerea SIE nu explică românilor rațiunea din spatele acestor prevederi legale, și anume de ce publicarea procentului de cadre militare din totalul personalului SIE ar aduce prejudicii securității naționale.

Mai mult, rapoartele de activitate ale SIE reprezintă secret de stat, iar Comisia parlamentară de control a activității SIE nu publică niciun fel de informație în privința activității acestui serviciu de informații. Un model de control democratic civil pe care România ar putea să-l urmeze este cel britanic. Ultimul raport care sintetizează activitatea Comisiei pentru Informații și Securitate a Parlamentului britanic pentru perioada aprilie 2023 – martie 2025 poate fi consultat aici. După cum se poate observa, Comisia britanică face publice informații pentru activitatea fiecărui serviciu secret în parte, inclusiv pentru MI6 (omologul SIE). Controlorii parlamentari britanici oferă diverse detalii despre efectivele SIS, ca de exemplu: “Proporția personalului nou recrutat din grupuri subreprezentate a crescut în cursul anului financiar 2022/23: 22% dintre angajații noi erau de origine etnică minoritară, depășind nivelul de reprezentare națională. SIS și-a continuat stagiul de vară pentru diversitate: în vara anului 2023, 72% din cohortă erau femei, iar 45% erau de origine neagră”. În privința personalului serviciului de informații al Armatei britanice ( Defence Intelligence), controlorii parlamentari britanici dezvăluie cifre separate legate de stafful militar și cel civil din acea instituție.

Libertatea redă dreptul la replică al SIE:

„Serviciul de Informații Externe dorește să clarifice faptul că răspunsul transmis publicației Libertatea nu reprezintă o opțiune discreționară de politică instituțională privind transparența, ci aplicarea directă a unor prevederi legale în vigoare. Legea nr. 1/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe califică întreaga activitate a Serviciului ca având caracter secret de stat. Pentru păstrarea echilibrului dintre transparență și securitate, prin HG 223/2013 a fost aprobată și publicată Lista cuprinzând categoriile de informații secrete de stat din domeniul de activitate al Serviciului de Informații Externe. Potrivit acestei liste, informațiile, datele și documentele referitoare la structura organizatorică și efectivele Serviciului de Informații Externe pe timp de pace și la război sunt strict secrete. Totodată, în nota de final din cuprinsul hotărârii anterior menționate este precizat faptul că „Sunt informații secrete de stat și studiile, propunerile, datele și informațiile care, prin conținutul lor, deși nu sunt nominalizate, contribuie la elaborarea documentelor și lucrărilor care fac parte din prezenta listă.” În considerarea celor de mai sus, datele statistice privind personalul SIE vizează indirect structura organizatorică și efectivele instituției. În aceste condiții, respectarea cadrului legal aplicabil nu poate fi echivalată cu o „politică de opacitate”. SIE aplică prevederile legale în vigoare referitoare la protecția informațiilor clasificate, cadru pe care instituția nu îl poate ignora sau interpreta selectiv, indiferent de precedentele individuale invocate din declarații publice ale unor foști reprezentanți ai instituției, care nu au valoare normativă și nu pot modifica regimul juridic al informațiilor clasificate.”

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro