Cuprins:
Negocierile au început din 1999
Acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană (UE) și Mercosur (bloc economic format din Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay) este un tratat comercial menit să creeze una dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume.
Negocierile pentru un acord de asociere UE-Mercosur au început în 1999. La 6 decembrie 2024, aceste negocieri au dat naștere la două instrumente paralele, distincte din punct de vedere juridic: Acordul de parteneriat UE-Mercosur (EMPA), bazat pe trei piloni (dialogul politic, cooperare și comerț), și Acordul comercial interimar (iTA), care cuprinde angajamentele în materie de comerț și investiții, menit să se aplice înainte de intrarea în vigoare a EMPA, potrivit Consiliului Uniunii Europene.
La 17 decembrie 2025, Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu referitor la regulamentul privind măsurile de protecție temporară aplicabile în comerțul dintre UE și Mercosur.
Ulterior, pe 9 ianuarie, Consiliul a dat undă verde semnării acordului de parteneriat și comercial cuprinzător. Cel puțin 15 țări, printre care și România, au votat în favoarea acordului, adică 65% din populația totală a blocului comunitar, suficient pentru ca acordul să fie aprobat.
Consiliul a adoptat, astfel, două decizii de autorizare a semnării Acordului de parteneriat UE-Mercosur (EMPA) și a Acordului comercial interimar (iTA) între UE și Mercosur.
„Odată intrate în vigoare, acestea vor stabili un cadru care va reglementa dialogul politic, cooperarea și relațiile comerciale într-un parteneriat modernizat și cuprinzător. Acordurile vor trebui mai întâi să fie aprobate de Parlamentul European și apoi vor putea fi încheiate în mod oficial de Consiliu”, mai transmit reprezentanții Consiliului UE.
Ce prevede acordul Mercosur
Cu toate acestea, există și nemulțumiri din partea mai multor țări europene. Franța, Polonia, Austria, Irlanda și Ungaria s-au împotrivit Acordului, iar Belgia s-a abținut. Țări precum Franța și Austria au rezerve legate de impactul asupra mediului, mai ales de defrișările din Amazon. De asemenea, producătorii agricoli europeni se tem de concurența mai ieftină din America de Sud.
Acordul prevede următoarele:
- Reducerea tarifelor vamale pentru o gamă largă de produse. UE ar urma să elimine taxe pentru bunuri industriale și mașini, iar țările Mercosur – pentru produse europene precum autoturisme, piese auto, vinuri, brânzeturi sau produse farmaceutice.
- Deschiderea piețelor agricole. Țările Mercosur ar putea exporta mai ușor carne de vită, zahăr, etanol și alte produse agroalimentare către UE.
- Reguli comune privind mediul, drepturile lucrătorilor și proprietatea intelectuală.
- Acces la licitații publice și la servicii, pentru firmele din ambele părți.
Acordurile dintre Uniunea Europeană și Mercosur vor fi semnate la Paraguay
Sâmbătă, 17 ianuarie, acordurile dintre Uniunea Europeană și Mercosur vor fi semnate la Asunción, Paraguay. Această etapă vine în urma adoptării de către Consiliu, la 9 ianuarie, a celor două decizii de autorizare a semnării EMPA și iTA dintre ambele părți. Aceasta este o etapă importantă în relația de lungă durată a UE cu partenerii Mercosur – Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay – care reflectă angajamentul Uniunii Europene de a construi parteneriate la nivel mondial pentru a diversifica comerțul și a reafirma o ordine multilaterală bazată pe reguli.
„Aprobarea Acordului Uniunea Europeană-Mercosur, care creează cea mai mare zonă de liber schimb din lume, este o veste excelentă pentru ambele părți ale Atlanticului. (…) Peste 700 de milioane de oameni vor beneficia de Acordul UE-Mercosur. Europa este deschisă afacerilor și construiește punți către prosperitate comună cu partenerii noștri globali”, a precizat António Costa, președintele Consiliului European.
Acordurile vor stabili un cadru pentru dialog politic, cooperare și relații comerciale în cadrul unui parteneriat modernizat și cuprinzător. Cu toate acestea, ele vor necesita aprobarea Parlamentului European înainte de a putea fi încheiate oficial de către Consiliu. De asemenea, va fi necesară ratificarea de către toate statele membre ale UE pentru ca EMPA (Acordului de parteneriat UE-Mercosur) să intre în vigoare.
Reacția lui Nicușor Dan despre Mercosur
Președintele Nicușor Dan a explicat, pe 9 ianuarie, de ce România a votat Acordul UE – Mercosur și ce se întâmplă cu fermierii români.
„România a votat în favoarea Acordului comercial dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur, din care fac parte Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay, după ce am negociat, alături de alte state europene, elemente suplimentare de protejare a producătorilor români și europeni, cu precădere în sectorul agricol. Prin acest Acord, care va duce la crearea uneia dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume, țările europene își cresc prezența într-o regiune comercială importantă, iar România va avea astfel oportunitatea de a exporta produse scutite de taxele vamale ridicate care erau aplicate până în prezent”, a scris Nicușor Dan pe Facebook.
Președintele României a adăugat că a fost implicat activ în ultimele săptămâni în negocierile cu liderii europeni, „astfel încât România și UE să aibă beneficii comerciale în sectoare economice importante, dar în același timp să fie susținuți fermierii români și comerțul cu produse agroalimentare”.
„Acordul cu Mercosur prevede eliminarea taxelor vamale pentru 91% din toate produsele importate din UE, iar România va putea exporta avantajos produse din sectoare importante precum echipamente de transport, în special componente auto, aparate și dispozitive mecanice și electrice, produse metalice, materiale textile”, a completat președintele.
El a mai susținut: „În plus față de conținutul Acordului, inclusiv ca urmare a solicitărilor României de adoptare de măsuri la nivelul UE pentru susținerea propriilor fermieri, Comisia Europeană va devansa pentru Politica Agricolă Comună o sumă adițională de până la 45 de miliarde de euro din marja de flexibilitate. În concluzie, prin scăderea taxelor vamale, România va câștiga noi piețe pentru exporturi, iar agricultura noastră este protejată. Acest Acord negociat de UE este o oportunitate pentru România”.
De ce se tem fermierii români
Pentru România, acordul UE-Mercosur ar însemna oportunități în industrie și comerț, dar și riscuri pentru sectorul agricol. Beneficiile depind de cum vor fi implementate clauzele privind sustenabilitatea și de capacitatea României de a valorifica noile piețe prin investiții și exporturi.
Fermierii români, la fel ca mulți agricultori europeni, au anumite temeri legate de acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și Mercosur, dar și de alte politici europene recente. Pe scurt, principalele lor îngrijorări sunt economice, de competitivitate și de reglementare.
Nemulțumirile sunt legate de concurență neloială din partea produselor sud-americane. Țările Mercosur (în special Brazilia și Argentina) pot produce carne de vită, zahăr, soia sau porumb la costuri mult mai mici decât Europa. Fermierii români se tem că aceste produse mai ieftine vor invada piața europeană, scăzând prețurile interne și făcând dificilă supraviețuirea micilor ferme.
O altă problemă este dată de diferențele de standarde. În UE, fermierii trebuie să respecte norme riguroase privind utilizarea pesticidelor, protecția mediului și calitatea produselor, în timp ce în țările Mercosur, regulile sunt adesea mai permisive. De asemenea, fermierii și organizațiile lor avertizează asupra importului de produse care nu respectă aceleași standarde de calitate și siguranță alimentară.
Astfel, producătorii români spun că „nu concurează de la egal la egal” și că multe exploatații mici și medii, vulnerabile la scăderea prețurilor, vor fi afectate drastic.
UE este al doilea partener al Mercosur în comerțul cu bunuri
Mercosur este piața comună sudică – un bloc comercial sud-american înființat în 1991. Membrii săi sunt Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Venezuela a aderat în 2012, dar calitatea sa de membru a fost suspendată în 2017. În decembrie 2012, a fost semnat Protocolul de aderare a Boliviei la Mercosur. Acest protocol este în curs de ratificare de către parlamentele țărilor Mercosur.
Împreună, țările Mercosur formează a 6-a economie ca mărime din lume, cu o populație totală de 270 de milioane de locuitori.
UE este al doilea partener al Mercosur în comerțul cu bunuri, reprezentând aproape 17% din comerțul total al Mercosur în 2024. Mercosur este al zecelea partener ca mărime al UE în comerțul cu bunuri.
În 2024, valoarea schimburilor comerciale ale UE cu Mercosur a fost de peste 111 miliarde de euro: exporturile au ajuns la 55,2 miliarde de euro, iar importurile au ajuns la 56 de miliarde de euro. Peste 80% din fluxul comercial a fost între UE și Brazilia, potrivit Consiliului European.
Între 2014 și 2024, comerțul cu bunuri UE-Mercosur a crescut cu peste 36%: importurile au crescut cu peste 50%, în timp ce exporturile au crescut cu 25%.
Principalele bunuri exportate de UE către Mercosur: utilaje și aparate, produse chimice și farmaceutice, echipamente de transport.
Principalele bunuri importate de UE din Mercosur: produse agricole, produse minerale, celuloză și hârtie.
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_191482d4eb03369bd7b8365c47d425b6.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_50d14931bd44c90aecd30c47a2e28a60.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_8e2ca1680a635cb9e4d912bec17cdbb1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_0b322dcc4eb71ce6051b656a3909bc29.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_7fafafcfdd865f52d4ae5cf9655dc5b9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_b56c3f239974686c28492d48c486d94b.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_7b75bfb08f32b73efa0523128a602dee.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_aafe8d85ffb477b2dcbe16a08ae762e8.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_bb28a84f2f9f00b11418db080d305b47.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_62bc30275ae78c8569230b077c347d75.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cf90baa3203aa01838b9e8ee7e96f6e3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_084b9f0646349a0b6129b895e1128be3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_7114172324ceb294cc1c7b5649c30dd2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_dba1c3346161d8d5f7fde0c40c8569ed.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/284_d6628d1bdd0b56089f97b269fa0509af.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_7e7b1e305f4788c8a64d8ff9d835e346.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_02fd73abfdc5ea6d2de5c36435afa41e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_7c32836511af18c90d7e417ac81b96e4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/288_b2d659961a8f1c376afbf12ac45641a8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_f7fc1b26af96f561f99a9e65f49ba8b4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/289_7b380f7998ad48b942c439236f026917.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_9a50b325865b183ba6b1a49a161c2baa.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_4de7997e6ac307cfa0b3189e18ba6594.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/01/mercosur.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_0fd8b357585dc618c7cd76a10bd3ff07.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_3a6877d72c509930a5e2c17823e88159.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/gheorghe-chindris-1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/solutie-bogdan-ivan-1-aprilie-expira-plafonare-romgaz-intra-piata-oferte-hidroelectrica-e1771096602302.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/287_ff1b05657a9b05a797c7295591fe72a2.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/287_0c1d35e3b30b3c0697d65d334bcdc968.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/antonia-romanii-au-talent.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/610650097181241014725343347921100713320992734n.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_030e7548ebdb2ac92f44c52f0f02f799.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_a4564eca72e0d5c58295cb51e1b24639.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_8cf0f6cfc7207baf86c5d8d57d3f46d4.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_16ca29bc7afe0d86f0b04b6cfab4168d.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/nicusor-dan-nu-va-negocia-cu-psd-si-pnl-numirile-la-sri-si-sie-la-pachet-cu-sefii-dna-si-diicot-e1771013998156.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/ilie-bolojan-spune-ca-e-fals-ca-romania-ajuta-ucraina-cu-bani-multi-in-timp-ce-romanii-traiesc-prost-sa-discutam-deschis-e1770990759543.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/horoscop-15-februarie-2026.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/charleroi.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/opera-de-stat-din-viena.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/pisica.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/caine-beagle.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/cei-2025.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/diferenta-dintre-emoji-emoticoane.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/cum-se-foloseste-vinul-spumant-la-gatit.jpg)
:quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/jeff-pagani-vloggerul-brazilian-de-pe-tiktok-care-invata-limba-romana.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/martisor-1-martie.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/primarie-iasi.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/masina-garda-civila-spania.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/recesiune--foto-ilustrativ-shutterstock1736991089-copy.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/ilie-bolojan-nicolaie-ceausescu--foto-dumitru-angelescu-hepta.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/comunism-ceausescu-victime-timisoara-profimedia-0489567464.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/plevna-2026-02-10-at-10-21-33-3-copy.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.