Ce este o „insulă de căldură urbană” și de ce orașele se încălzesc mai repede
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Orașele devin mai fierbinți decât zonele rurale, cu diferențe de temperatură de până la 10°C. Fenomenul „insula de căldură”, explicat de TSN, este cauzat de beton, asfalt și lipsa spațiilor verzi.
Cuprins:
În zilele toride de vară, mulți locuitori ai orașelor mari observă că aerul este mult mai greu de respirat comparativ cu zonele rurale sau suburbane.
Străzile acoperite cu asfalt devin fierbinți, iar clădirile emană căldură chiar și după apusul soarelui. Fenomenul, denumit insula de căldură urbană (Urban Heat Island, UHI), este confirmat de specialiștii în climatologie și nu reprezintă doar o impresie subiectivă.
Temperaturile din orașe pot fi cu câteva grade mai mari decât cele din zonele înconjurătoare, iar în metropole diferențele pot ajunge chiar la 5-10°C sau mai mult în condiții meteorologice specifice.
Ce este insula de căldură urbană?
Insula de căldură urbană se referă la creșterea localizată a temperaturii aerului în zonele urbane comparativ cu cele rurale.
Fenomenul este mai pronunțat în centrul orașelor dens construite, unde lipsa spațiilor verzi este înlocuită de suprafețe întinse de asfalt, beton și sticlă.
Termenul a fost utilizat pentru prima dată la începutul secolului al XIX-lea de meteorologul englez Luke Howard, care a observat că Londra era constant mai caldă decât zonele din afara orașului.
De ce orașele se încălzesc mai rapid?
Există mai multe cauze ce contribuie la formarea acestui fenomen, toate acționând simultan:
Asfaltul și betonul absorb căldura - materialele precum asfaltul și betonul stochează căldura solară pe timpul zilei și o eliberează pe timpul nopții.
Spre deosebire de suprafețele naturale, cum ar fi iarba sau solul, care folosesc energia solară pentru evaporarea umidității, aceste materiale contribuie la supraîncălzirea aerului urban.
Deficitul de spații verzi - copacii funcționează ca niște „aparate de aer condiționat” naturale, oferind umbră și răcorind aerul prin evaporare.
Lipsa vegetației reduce semnificativ capacitatea orașelor de a se răcori în mod natural.
Clădirile rețin căldura - structurile înalte creează „canioane de beton”, reflectând razele solare între ele, blocând circulația aerului și reținând căldura între fațade.
Activitatea umană generează căldură - mașinile, transportul public, aerul condiționat, fabricile și alte surse antropogene contribuie la amplificarea temperaturilor din orașe.
De ce nopțile urbane sunt cele mai fierbinți?
Un aspect surprinzător al fenomenului UHI este că diferențele de temperatură devin mai evidente noaptea.
În timp ce în zonele rurale solul, plantele și apa se răcesc rapid, în orașe, materialele precum asfaltul și betonul continuă să elibereze căldură acumulată pe parcursul zilei, menținând temperaturile ridicate până dimineața.
Riscurile insulelor de căldură urbană
Specialiștii avertizează că insulele de căldură urbană au devenit o problemă serioasă în multe orașe ale lumii, având multiple consecințe pentru sănătatea publică și mediu:
- supraîncălzirea corpului și insolații;
- agravarea problemelor de sănătate pentru persoanele cu boli cardiovasculare;
- creșterea consumului de energie electrică din cauza utilizării intense a aerului condiționat;
- calitate slabă a aerului;
- costuri mai mari pentru răcirea clădirilor.
Persoanele cele mai afectate sunt vârstnicii, copiii mici și cei cu boli cronice.
Soluții pentru răcirea orașelor
Urbaniștii și experții în mediu propun mai multe soluții pentru a combate efectele insulelor de căldură:
- Plantarea arborilor - vegetația abundentă poate reduce temperatura aerului și oferă umbră, contribuind astfel la confortul termic.
- Vopsirea acoperișurilor și fațadelor în culori deschise - acestea reflectă mai bine razele solare, prevenind supraîncălzirea clădirilor.
- Acoperișuri verzi - plantele cultivate pe acoperișuri ajută la reducerea temperaturii, rețin apa de ploaie și îmbunătățesc calitatea aerului.
- Materiale permeabile - permit drenarea apei de ploaie în sol, menținând temperatura scăzută mai mult timp.
