Cuprins:
Ce este praful saharian
În ultimii ani, România a fost martora unor fenomene atmosferice neobișnuite, caracterizate prin depuneri de praf roșiatic pe mașini și un cer încărcat, care au stârnit atât curiozitatea, cât și îngrijorarea publicului. Acest fenomen este cauzat de praful saharian, particule fine de nisip transportate de vânturile puternice din deșertul Sahara până în Europa de Est.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/03/un-nor-de-praf-din-sahara-imagine-satelitara--foto-profimedia-images-e1741598195364-1024x577.jpg)
Praful saharian provine din deșertul Sahara, cea mai mare întindere de nisip din lume, situată în Africa de Nord. Furtunile și ciclonii din această regiune generează vânturi de mare viteză care ridică particulele fine de nisip în atmosferă, acestea fiind ulterior transportate pe distanțe de mii de kilometri, ajungând până în Europa, inclusiv în România.
Cum ne afectează praful saharian și cum ne putem proteja
Prezența prafului saharian în atmosferă poate avea multiple efecte asupra sănătății și mediului.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_74a22cb105b4c46733e301d86e7db1e6.jpg)
Concentrațiile ridicate de particule de praf pot reduce calitatea aerului, afectând vizibilitatea și contribuind la poluarea atmosferică.
Persoanele cu afecțiuni respiratorii cronice, precum astmul sau bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), pot experimenta agravarea simptomelor. Medicii recomandă acestor pacienți să evite expunerea prelungită în aer liber în perioadele cu concentrații mari de praf saharian.
„Fiind vorba de niște particule foarte fine, ele au posibilitatea să intre în căile respiratorii și să producă iritație locală. Cele mai mari riscuri le au persoanele care sunt cunoscute deja cu afecțiuni respiratorii și care în momentul unor astfel de situații, când sunt alerte din partea autorităților, trebuie să aibă grijă să nu iasă din casă și să aibă, dacă se poate, medicația de rezervă”, a spus medicul Beatrice Mahler.
După precipitații, praful saharian se poate depune pe suprafețe, lăsând un strat roșiatic pe mașini, clădiri și alte obiecte expuse.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/03/masina-acoperita-cu-nisip-saharian-foto-profimedia-images-e1741589526262-1024x577.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_e8b74422cb320edc98b8c344b8083ea1.jpg)
Pentru a minimiza impactul asupra sănătății, se recomandă:
- Evitarea activităților în aer liber în perioadele cu concentrații mari de praf
- Utilizarea măștilor de protecție pentru a reduce inhalarea particulelor fine
- Menținerea ferestrelor închise pentru a împiedica pătrunderea prafului în interiorul locuințelor
Masele de aer cu praf saharian străbat România în fiecare an
Conform datelor disponibile, România a experimentat mai multe episoade de praf saharian în ultimii ani. În 2024, valuri intense de praf saharian au afectat de mai multe ori România, cu depuneri vizibile în București și alte orașe, în lunile februarie, aprilie, dar și în mijlocul verii.
În martie 2023, un nor de praf saharian a traversat țara, afectând în special vestul, centrul și nordul României. Mase de aer cu praf saharian au acoperit cerul țării din fiecare din ultimii cinci ani, cele mai notabile episoade fiind în martie 2023, aprilie 2022, martie 2021 și februarie 2020. În toate cazurile, praful roșiatic a acoperit străzile și mașinile, iar calitatea aerului a fost afectată în anumite zone.
Este important de menționat că frecvența și intensitatea acestor episoade pot varia în funcție de condițiile meteorologice și de activitatea atmosferică din regiunea Saharei. Monitorizarea constantă și informarea publicului rămân esențiale pentru gestionarea eficientă a impactului prafului saharian asupra sănătății și mediului.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_2304f59afab6972edf6c32e0d1649703.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_b24713fd6c72574229e176cb78695b1c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_1f4310f46da472ccd7edb6fdd89201ef.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_e419e4442ec073dd6f481d8a1bb1f285.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_3fca916d678d87f448dbb90f1acde504.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_8cfd7f0fc83ab1c1b9af426be21f8926.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_a9aad010eb15984a4cfc7fcd3c3e5702.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_95a2aabec3718c9a8a835aae844d9715.jpg)