Cum putem face clădirile mai confortabile în fața căldurii extreme? La nivel mondial, răcirea clădirilor reprezenta 18,5% din consumul total de electricitate al sectorului în 2016. În contextul încălzirii globale și al valurilor de caniculă tot mai frecvente, răcirea spațiilor interioare devine esențială nu doar pentru confort, ci și pentru sănătate.
Cuprins:
Deși aparatele de aer condiționat sunt cea mai la îndemână soluție, acestea consumă multă energie. În timpul verii, climatizarea poate crește consumul de energie electrică al unei locuințe cu aproximativ 15%. Pe plan global, climatizarea contribuia cu 18,5% la consumul de electricitate al clădirilor în 2016, o creștere semnificativă față de 13% în 1990, potrivit The Conversation.
În orașe aglomerate, climatizarea poate amplifica problema insulelor de căldură urbane. Spre exemplu, la Paris, utilizarea intensivă a aparatelor de aer condiționat în timpul verii poate duce la creșterea temperaturii exterioare cu până la 2 °C în anumite cartiere.
Răcirea pasivă presupune metode care limitează încălzirea clădirilor fără a consuma energie. Printre soluții se numără deschiderea ferestrelor dimineața pentru a permite ventilarea naturală și închiderea acestora pe timpul zilei pentru a preveni acumularea de căldură.
Arhitectura poate juca, de asemenea, un rol important. Clădirile pot fi proiectate astfel încât să favorizeze circulația naturală a aerului, ținând cont de topografia zonei și de orientarea față de vânturile dominante. Inspirate din modelele tradiționale, structurile în formă de U sau curțile interioare umbrite pot contribui semnificativ la răcirea naturală a spațiilor interioare.
Materialele de construcție naturale, precum calcarul sau argila, pot menține un climat interior răcoros. Proprietățile lor de a absorbi umezeala pe timpul nopții și de a o elibera în timpul zilei creează un efect de răcorire naturală.
Pe de altă parte, vegetația urbană joacă un rol crucial în combaterea insulelor de căldură. Arborii oferă umbră fațadelor clădirilor și răcoresc aerul prin evapotranspirație. În plus, utilizarea sticlei izolate, care filtrează radiațiile solare și permite disiparea căldurii interne, poate contribui la reducerea temperaturii interioare.
Un alt mod de a răcori clădirile fără consum mare de energie este utilizarea geotermiei. La câțiva metri sub pământ, temperatura rămâne constantă, în jur de 12 °C, indiferent de anotimp. Această sursă naturală de răcoare este folosită de mii de ani, iar tehnici precum puțurile climatice sau georăcirea sunt soluții eficiente și sustenabile.
„Cu un consum de doar 1 kWh pentru pompa de circulație, pot fi generate până la 50 kWh de răcoare”, explică The Conversation.
Prin canalizarea aerului exterior prin conducte subterane sau captarea apei subterane, clădirile pot fi răcorite fără a recurge la pompe de căldură geotermale. Această metodă, denumită georăcire, este extrem de eficientă și are un impact minim asupra mediului.
În fața schimbărilor climatice, soluțiile de răcire pasivă, de la vegetație și arhitectură adaptată până la geotermie, oferă perspective promițătoare pentru a face față valurilor de căldură și pentru a proteja sănătatea publică.
Oricât de simplu ar putea părea acest sfat, până la 30 la sută din căldura nedorită provine de la ferestre, iar utilizarea jaluzelelor, perdelelor și draperiilor să blocheze căldura și duce la temperaturi mai scăzute la interior.