Ce este „Return Hubs”, planul controversat prin care Germania și UE vor muta deportările în afara Europei

Germania pregătește, alături de alte patru state membre ale UE, crearea unor centre de expulzare în state terțe. Solicitanții de azil respinși în UE ar urma să fie transferați din aceste „Return Hubs” către țările lor de origine sau către statele vecine.

Țările care participă la Return Hubs

Ministrul german de interne, Alexander Dobrindt (CSU), a declarat joi, după o întâlnire cu statele partenere desfășurată în marja reuniunii miniștrilor de Interne ai UE la Nicosia, că a fost constituit un grup de lucru în acest sens.

Potrivit lui Dobrindt, la inițiativă participă, pe lângă Germania, Austria, Danemarca, Olanda și Grecia. Alte state ar putea să se alăture ulterior.

Comisia Europeană este implicată îndeaproape, însă responsabilitatea politică revine statelor participante, a subliniat ministrul.

Dobrindt nu a oferit detalii privind posibilele țări partenere din afara UE. Selectarea statelor terțe adecvate face parte din faza de planificare care începe acum.

Olanda ajunge la un acord cu Uganda

Olanda a anunțat deja un acord cu Uganda.

„Am convenit cu Uganda să înființăm acolo un centru de returnare, de unde persoanele din regiune se pot întoarce apoi în țările lor de origine. Semnalul clar pe care îl transmitem este următorul: odată ce unei persoane i se refuză azilul în UE, aceasta trebuie să părăsească Uniunea Europeană fără întârziere”, a declarat ministrul migrației, David Van Weel.

Potrivit ministrului german de interne, deciziile privind noul Sistem european comun de azil (SECA) constituie baza acestui demers. Acestea deschid posibilitatea implementării unor „modele inovatoare”.

Critici din partea organizațiilor pentru drepturile omului

În aceste centre ar urma să fie cazate persoane ale căror cereri de azil sunt considerate inadmisibile – de exemplu din cauza intrării printr-un stat terț sigur – sau care, după o respingere definitivă, așteaptă returnarea.

În paralel, sunt luate în calcul și proceduri de azil desfășurate în state terțe, însă acestea ar urma să fie discutate abia într-o etapă ulterioară.

Planurile privind centrele de expulzare sunt criticate de organizațiile pentru drepturile omului și de organizații de sprijin pentru refugiați.

Acestea avertizează asupra externalizării responsabilității europene către state terțe, asupra condițiilor neclare de detenție din centre și asupra limitării accesului la protecție juridică pentru persoanele afectate în afara UE.

Alte state mizează pe revenirea voluntară

Ministrul de interne al Luxemburgului, Léon Gloden, a pus accentul, în cadrul reuniunii, pe revenirea voluntară. Luxemburgul aplică de peste un an programe în acest sens, care funcționează bine, a declarat el.

Persoanele vizate știu că vor fi sprijinite în procesul de reintegrare în țara de origine – în același timp, este clar că, în lipsa cooperării, pot fi aplicate și măsuri coercitive. Aceasta este, potrivit lui Gloden, o „abordare holistică”.

Din Germania, de exemplu, de la schimbarea de putere din Siria, aproximativ 4.000 de cetățeni sirieni s-au întors în țara lor de origine.

Comisar european: un an bun pentru gestionarea migrației la nivel european

Comisarul european pentru migrație, Magnus Brunner, a vorbit, per ansamblu, despre un „an bun” pentru gestionarea migrației la nivel european. Reforma sistemului de azil avansează.

Rata returnărilor a crescut în 2025 la 27%, de la 19% la începutul anului, însă acest nivel nu este încă suficient, a subliniat Brunner. De aceea, miniștrii de interne ai statelor UE lucrează și la o abordare unitară privind expulzările către Afganistan și Siria.

În continuare, Parlamentul European trebuie să își exprime poziția cu privire la aceste planuri. Ulterior, pot începe negocierile asupra regulamentului. Abia atunci ar fi creată o bază juridică pentru centrele de returnare din state terțe.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE