În România, 26% din forța de muncă din IT sunt femei, față de doar 13% în Japonia! Ce inovează femeile: o pizza cu ingrediente proaspete printată în 5 minute și aplicația pentru miliardele de oameni fără adresă poștală!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Surprinzător sau nu, România şi alte ţări din Europa de Est se află în fruntea clasamentului la numărul de femei angajate în sectorul tehnologic, o moştenire a perioadei comuniste. Dacă în Japonia, doar 13% din forţa de muncă din IT este formată din femei, în România procentul este dublu: 26%. Recent la Budapesta, s-au premiat cele mai spectaculoase reușite inovative ale femeilor din tehnologie din întreaga lume.
Libertatea a fost, la Budapesta, la Woman Award este o gală a recunoașterii excelenței în tehnologie, parte a European Institute of Innovation and Technology, un organism al UE menit să stimuleze inovaţiile din domeniul digital.
Câteva exemple de inovații ale femeilor arată cât ne costă, de fapt, slaba reprezentativitate (cam o treime, doar) a femeilor în industria digitală, condusă și decisă de către bărbați.
A treia stradă după măslin
Aproape 4 miliarde de oameni din toată lumea nu au o adresă fizică în adevăratul sens al cuvântului, fie pentru că trăiesc în comunităţi izolate sau în zone în care lipsesc numele străzilor din zonă, numerele locuinţelor sau codurile poştale.
După ani de zile în care a lucrat la dezvoltarea de aplicaţii de e-Health pentru ţări ca Uganda şi Afganistan, Karoline Beronius (Suedia) era frustrată de blocajele pe care milioane de locuitori din aceste ţări le întâmpinau în accesarea de servicii medicale, tocmai pentru că nu aveau o adresă oficială în relaţia cu autorităţile.
Şi nu era singurul impediment.
Lipsa unei adrese exacte face imposibilă înregistrarea ca votant, ca şofer, îngreunează accesarea de servicii de urgenţă, dar şi lucruri mai banale precum primirea unui colet.
Şi incredibil sau nu, “aproape jumătate din populaţia lumii se află în această situaţie. Şi nu este doar o problemă a ţărilor sărace. Inclusiv în ţara mea, în Suedia, pe insule se întâmplă la fel”, a spus Karoline pentru Libertatea.
“Sunt oameni pentru care adresa nu e: strada X, numărul Y, ci: în spatele benzinăriei, a treia stradă după măslin, pe unde era cândva biserica.. ”, explică ea.
Aşa că a dezvoltat o aplicaţie mobilă Addressya, prin care utilizatorul îşi poate construi o adresă exactă şi completă, pe care să o folosească în relaţia cu guvernul, companiile şi alte persoane. “Şi îi oferă şi control total asupra datelor sale, cu cine le împărtăşeşte”, explică Karoline.
În urmă cu şase ani, echipa sa a lansat aplicaţia în Rwanda, în baza unui colaborări cu autorităţile. “Planul este însă să implementăm la nivel global cât mai curând, pentru că este o problemă urgentă, din Rwanda până în Japonia sau Suedia”, explică antreprenoarea suedeză.
Mâncare de la imprimanta 3D: mai puţin SF decât sună
O dovadă în plus că astăzi poţi printa absolut orice 3D este Foodini, dispozitivul realizat de compania lui Lynette Kucsma (SUA), o imprimantă de mâncare proaspătă, cu care poţi face de la pizza la sculpturi de ciocolată, cereale sau ravioli.
În aparenţă, Foodini nu e foarte diferit de alte imprimante 3D. Doar că, în loc de plastic, înghite şi modelează alimente fresh. Nu le găteşte propriu-zis, dar le prelucrează, modelează şi le poate încălzi.
“Ideea nu chiar aşa de nebunească precum pare. Dacă mănânci orice mâncare procesată pe care o cumperi din supermarket, probabil că deja mănânci într-un fel mâncare tipărită 3D”, crede Lynette. “Noi am luat conceptul dintr-o fabrică de alimente procesate, l-am miniaturizat şi am creat un instrument de folosit în bucătărie, dar cu marea diferenţă că poţi folosi ingrediente proaspete, nu capsule deja procesate, ca la un espressor de cafea, de exemplu. Deci e o propunere mai sănătoasă”.
https://www.youtube.com/watch?v=mHbuBOSpQys&list=PLMBLoSYpQfBUOPgbv7NG33Iq8M7TxY2bE
Lynette îşi explică destul de cumpătat produsul.
Nu crede că ar trebui să te apuci să îţi printezi 3D toată mâncarea, odată ce produsul ei va fi disponibil în hypermarket.
“Dar sunt lucruri pe care ţi le cumperi gata procesate, fiindcă îţi par prea dificil de făcut de la zero, precum biscuiţii, ai putea să îi printezi şi ar fi mai rapid şi mai curat”, explică antreprenoarea.
De exemplu, imprimanta de mâncare “tipăreşte” biscuiţii săraţi în vreo 20 de secunde, o pizza personalizată în vreo 5 minute - viteza este determinată de ingredientele folosite şi de forma pe care vrei să o obţii. Pentru o sculptură complicată de ciocolată poţi aştepta chiar şi câteva ore.
Soft-ul dispozitivului este conectat la internet, aşa că poate fi updatat automat, ca la un telefon mobil.
Momentan, start-up-ul a început să vândă produsul doar către bucătăriile profesionale (restaurante şi nu numai), dar planul este ca, în câţiva ani, Foodini să fie disponibil şi pentru publicul larg, ca aparat electrocasnic de bucătărie.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
