Ce înseamnă acordul Mercosur pentru România: Fabricile de componente auto vor beneficia de el, agricultura va suferi fără creșterea subvențiilor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Acordul comercial dintre Uniunea Europeană (UE) și statele Mercosur din America de Sud are mai multe efecte pozitive decât negative pentru România, însă există semne serioase de întrebare cu privire la impactul în agricultură și respectarea standardelor comunitare de sănătate și mediu, arată analiștii și experții consultați de Libertatea.
Cuprins:
- Ce presupune înțelegerea
- Teoretic, va fi bine
- Efecte pozitive
- Efecte negative
- Glăvan: Liberalizarea comerțului este bună
- Lipsa transparenței la nivel ministerial
- Concurență mai mare
- „Orbire ideologică” pe mediu
- Acces la minereuri rare pentru tehnologii de top
- Ura fermierilor
- Acuzații dure la adresa Comisiei Europene
- Neîncredere asupra respectării standardelor
- Agricultura vs industria auto
Ce presupune înțelegerea
În mare, statele industrializate din vestul Europei vor exporta mai multe mașini, iar la schimb UE a permis accesul produselor agroalimentare pe Bătrânul Continent.
Acordul aduce împreună Uniunea Europeană, care are 450 de milioane de oameni și un Produs Intern Brut (PIB) de 18 trilioane de euro, cu Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay, care au în total 3 trilioane de euro și o populație 250 de milioane de locuitori.
Conform documentelor, toate produsele importate din statele Mercosur vor respecta standardele agricole și de sănătate publică din UE, iar la vită și la pui vor exista cote de doar 1,5% și 1,3% din consumul total european.
În schimb, acordul va duce la reducerea sau eliminarea tarifelor vamale pentru companiile europene la exportul de mașini (aflate acum la 35%), echipamente industriale (între 14 și 20%) și produse farmaceutice (14%).
Mai mult, UE va beneficia de importuri de minereuri rare din America de Sud, iar companiile europene vor putea participa la licitațiile publice din statele Mercosur.
Teoretic, va fi bine
În 2023, exporturile UE către Mercosur s-au ridicat la 55,7 miliarde de euro, iar importurile au fost de 53,7 miliarde. Comisia Europeană estimează că până în 2040 PIB-ul UE va crește cu 77,6 miliarde de euro datorită acordului, exporturile europene vor crește cu 50 de miliarde, iar până la 600.000 de locuri de muncă vor fi susținute.
Acordul a fost votat în ciuda opoziției unor state precum Franța și Polonia, cele mai mari puteri agricole din UE, și în ciuda protestelor agricultorilor din decembrie.
România a votat pentru, dar Ministerul Agriculturii a acuzat Ministerul Afacerilor Externe că a votat fără o analiză exactă a situației, votând practic „în orb”.
Efecte pozitive
În principiu, există mai multe efecte pozitive:
- Uniunea Europeană arată că poate juca geostrategic la nivel global, în fața amenințărilor Statelor Unite.
- Industria de subansamble și componente auto a României va beneficia, după ce Germania, Franța, Spania și alți producători mari ai Europei vor vinde mai multe mașini în țările Mercosur. Transilvania este înțesată de fabrici de subcontractori, în țara noastră fiind prezente companii precum Bosch, Draexlmaier, Autoliv, Continental, Pirelli.
- Consumatorii din România vor putea cumpăra alimente mai ieftine, fără taxe vamale, așa cum e cazul cărnii de vită sau de pui, dar și la cafea, zahăr, fructe exotice sau vinuri.
- Fermierii care cresc animale vor putea cumpăra furaje mai ieftine, precum grâu, porumb, soia. Procesatorii vor putea importa și ei materie primă.
Efecte negative
Criticii acordului aduc în discuție o serie de efecte negative:
- Deși unii politicieni s-au grăbit să spună că România va exporta mașini în țările latino-americane, șansele sunt infime. Renault are deja trei fabrici în Brazilia, Argentina și Columbia, unde produce inclusiv modele precum Logan și Duster. De asemenea, Ford și-a închis producția în Brazilia în 2021, după pierderi totale de 12 miliarde de dolari, conform Reuters. În plus, modelele produse la Craiova sunt gândite doar pentru piața europeană.
- Atât fermierii, cât și o parte din presa occidentală, acuză că nu se va putea garanta respectarea standardelor de mediu și sănătate, având în vedere că în America de Sud se folosesc pe scară largă pesticide interzise de zeci de ani în UE, plante modificate genetic sau hormoni de creștere.
- Chiar dacă ar fi respectate cele mai stringente standarde, fermierii tot acuză o concurență neloială, luând în considerare că statele Mercosur au forță de muncă mult mai ieftină, energie mai ieftină, au ferme imense care dau economii de scară, dar și norme laxe de mediu, cu defrișări masive în Amazonia și alte zone protejate. Grâul, soia și porumbul ar urma să fie cele mai afectate, acestea neavând cote de import.
- În fine, agricultorii acuză că respectivele cote pentru carne de vită și de pui nu vor fi respectate niciodată, iar mecanismele de protecție vor fi greu de declanșat. Fermierii arată că în 2007 toate țările din Uniunea Europeană aveau cote de producție la lapte, dar nimeni nu a respectat nimic, astfel că s-a renunțat la ele în 2015.
Glăvan: Liberalizarea comerțului este bună
Profesorul de economie Bogdan Glăvan spune că liberalizarea comerțului va duce la prețuri mai mici, iar acest lucru trebuie încurajat.
În schimb, dacă standardele nu sunt respectate, atunci trebuie întărite controalele, iar acest lucru nu trebuie să fie un motiv de respingere a acordului.
„UE e destul de protecționistă, își protejează agricultura. Practic, interzice importurile cu excepția unor contingente. Sectorul agricol a și fost cel mai mare beneficiar al banilor europeni, cam 50% se duc pe subvenții. De fiecare dată când UE a încercat să mai tempereze subvențiile s-a ajuns la scandal și proteste. Sunt două chestiuni aici: competitivitatea și sănătatea publică. Acestea necesită rezolvări distincte. Pe parte de sănătate se remediază. Inspecțiile și controalele sunt destul de bune, iar pe alocuri standardele sunt chiar excesive. Noi trebuie să remediem calitatea serviciilor publice de control și așa vom putea detecta produsele neconforme”, a spus Glăvan, pentru Libertatea.
Lipsa transparenței la nivel ministerial
În schimb, acesta acuză lipsa totală de transparență, atât la nivelul Uniunii Europene, cât și la ministerele de profil din România.
„O altă problemă este că noi nu dezbatem politica României, nu s-a făcut și nici nu se va face asta. Trebuia să avem aceste dezbateri legate de Mercosur înainte de a se vota ceva”, a spus el.
„Din păcate, politicienii au rămas ca acum 20-30 de ani. Trebuie făcută diferența între interesul public și interesele private. Dar nici UE și nici ministerele nu au explicat nimic înainte de a se vota”
Bogdan Glăvan, profesor de economie
Acesta acuză și că autoritățile au comunicat „propagandistic” în privința acordului cu Mercosur, subliniind doar beneficiile și neluând în seamă oamenii.
Concurență mai mare
Economistul spune că Europa are o problemă gravă de competitivitate, agravată chiar de subvenții și reglementări, iar noul acord va forța agricultorii interni să producă mai ieftin.
„Nu ne putem învârti în jurul standardelor. Cu cât avem mai multe norme, atât la granițe, cât și la galantar, cu atât ne facem mai mult rău. Dacă produsele sunt scumpe din cauză că motorina e scumpă de la accize, atunci trebuie să scădem accizele”, arată el.
„Orbire ideologică” pe mediu
Mai mult, acesta acuză că UE insistă prea mult cu suprareglementări de mediu și a dat ca exemplu Green Deal-ul, care a scumpit energia, sau ideea interzicerii mașinilor termice în 2035.
„Noi ne facem singuri viața mai grea. Suntem rupți în fund, dar avem impresia că dacă tragem de cămașa în jos nu se vede. Suntem într-o orbire ideologică la nivel de Uniunea Europeană”, acuză acesta.
„Nu văd puncte negative în acest acord, ne forțează să devenim competitivi. În mare, ei o să ne dea mâncare și noi le dăm mașini. Fermierii trebuie să învețe să aibă o producție cu valoare adăugată mare, nu să cultive doar grâu și porumb și atâta”, mai spune el.
În schimb, statul trebuie să aibă un rol securitatea alimentară. „Dacă îți impune cineva o blocadă, trebuie să poți avea o producție internă suficientă. România este exportator de materii prime, deci nu e o problemă”, mai afirmă el.
Acces la minereuri rare pentru tehnologii de top
Dar dacă vrem industrie, acest lucru nu se poate fără importuri de materii prime. Iar din Mercosur putem importa minereuri rare pentru mașini electrice, energie regenerabilă sau pentru industria de apărare.
„SUA și China au tensiuni pe tehnologiile de vârf, de la metale rare la cipuri și inteligența artificială, iar noi ne plângem de mâncare… În realitate, avem doar niște conflicte între grupuri de interese”, arată profesorul.
Acesta a spus că nivelul de trai a crescut și oamenilor a început să le pese ce mănâncă: „Are mai mult timp și acum se interesează să mănânce sănătos, de la țara etc. De asta nu cred că o să vedem o invazie de mâncare din America de Sud, pentru că avem aceste bariere culturale”.
Ura fermierilor
Reprezentanții agricultorilor sunt însă supărați atât pe UE, cât și pe autoritățile naționale. Aceștia acuză UE că a „vândut” agricultura pentru a putea vinde mașini în America de Sud.
Nicu Vasile, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), spune că a avertizat încă din anul 2022 despre negocierile cu Mercosur.
„Trăim distrugerea agriculturii, după distrugerea industriei. Franța are doar 4,36% din agricultorii Europei, dar produce 16,8% din totalul producției agroalimentare. Germania are 2,6%, dar produce 13,5%. Noi avem 33%, cei mai mulți fermieri din UE, dar facem 3,3%! Mai mult, în 2025, am avut în România creșterea costurilor de producție cu 9% față de 2024, în timp ce la nivel de UE a existat o scădere cu 3%. De ce? Pentru că noi avem o agricultură captivă, avem nevoie de pesticide, îngrășăminte etc.”, arată acesta.
Acuzații dure la adresa Comisiei Europene
El acuză Comisia Europeană că duce fermierii „cu zăhărelul”, adică încearcă să îi păcălească.
„Se vor vinde mașini Volkswagen și se va importa carne de vită din Argentina, fără taxe. Să vă dau un exemplu, acum tarifele vamale sunt 40%. Eu n-am niciun fel de încredere în comunitatea europeană. În 2007, când am intrat în UE, aveam cele mai mici subvenții. Între timp, UE a băgat 81 de reglementări noi, iar subvențiile agricole din România nu sunt la același nivel (cu cele din alte state - n.r.)”, afirmă acesta.
Conform datelor Comisiei Europene, fermierii români primesc a doua cea mai mică subvenție, de 191 de euro la hectar.
Doar Letonia are mai puțin, de 168 de euro pe hectar. În schimb, în Franța subvenția este aproape dublă, de 357 de euro/ha, în Germania este de 428 de euro/ha, iar în Olanda - de 529 de euro/ha. Polonia are un nivel de 316 euro/ha, iar Grecia - de 709 euro/ha, al doilea ca generozitate, după Malta.
Neîncredere asupra respectării standardelor
Șeful LAPAR este extrem de sigur că standardele și cotele nu vor fi respectate de sud-americani.
Și are și un precedent: criza generată de cerealele ucrainene, care se vindeau atât în România, cât și în Uniunea Europeană fără a respecta standardele impuse agricultorilor autohtoni.
„Nu se va respecta nimic, niciun fel de standard și niciun fel de cote. În România, nu avem niciun fel de strategie de țară. Trebuiau dezbateri publice, dar cine să le facă? Tablagiii și habarniștii ăștia?”, punctează el.
În România, 46% din locuitori sunt în mediul rural, iar 11% din populație lucrează și trăiește din agricultură, după ce în 2017 ponderea era 24%. România are 33% din fermierii din UE, cei mai mulți. Majoritatea sunt în ferme de subzistență.
Agricultura vs industria auto
Agricultura a generat în țara noastă o cifră de afaceri de 16,8 miliarde de euro în 2025, în scădere cu 8% față de 2024 din cauza ravagiilor făcute de secetă. Fondurile și ajutoarele primite de agricultură au fost de 2,61 de miliarde de euro, iar marja netă de profit a fost de 4%.
Ponderea agriculturii în PIB s-a ridicat la 4,5%, în vreme ce industria auto are o pondere de 13%, conform Ziarului Financiar.
Aceasta este, în fapt, și cel mai mare exportator al României, dar este la rândul ei afectată de taxa pe cifra de afaceri, taxa pe stâlp și prețurile mari ale energiei.
Dacia a ajuns să fabrice mai multe mașini în Maroc decât în România, iar constructorul de la Mioveni a amenințat discret că nu va crește capacitatea de producție dacă problemele privind fiscalitatea și energia nu vor fi rezolvate.
