Statele membre ale Uniunii Europene au aprobat joi în mod oficial acordul privind Brexitul, ultimul pas în procesul retragerii Regatului Unit din blocul comunitar, transmite agenţia DPA, citată de Agerpres.

Acordul a fost aprobat prin procedură scrisă, a precizat Consiliul European, a doua zi după ce şi Parlamentul European a validat acordul prin care vineri la ora 23:00 GMT Brexitul devine efectiv.

”Din acel moment Regatul Unit nu va mai fi stat membru al UE şi va fi considerat o ţară terţă”, a indicat Consiliul.

Odată cu acest pas începe o perioadă de tranziţie post-Brexit care se va încheia pe 31 decembrie 2020. În practică puţine lucruri se vor schimba în acest interval de timp, când Regatul Unit va continua să aplice regulile blocului comunitar, dar fără să participe la procesul decizional al UE, timp în care Londra şi Bruxellesul vor trebui să negocieze relaţia lor viitoare.

Comisia Europeană îşi va formula luna viitoare obiectivele pentru aceste negocieri. Executivul comunitar va insista cel mai probabil ca Regatul Unit să menţină cât mai multe norme europene, în special cele care privesc drepturile lucrătorilor şi ajutoarele de stat, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susţinând că accesul Regatului Unit la piaţa unică europeană va fi diminuat dacă Londra nu aplică regulile comunitare.

Însă guvernul britanic doreşte să înceteze tratamentul preferenţial pe piaţa muncii pentru cetăţenii comunitari şi să adopte un sistem de imigraţie inspirat din cel australian pentru a limita astfel accesul lucrătorilor imigranţi slab calificaţi. Un alt obiectiv important al Londrei este ca viitoarea relaţie cu UE să nu împiedice încheierea de către Regatul Unit a unor acorduri comerciale cu state terţe, în special cu SUA.

Din punctul de vedere al Londrei, negocierea viitoarei relaţii dintre Regatul Unit şi UE va trebui să se încheie până cel târziu pe 31 decembrie 2020. Considerând acest termen prea ambiţios, europenii au evocat o posibilă prelungire a acestei perioade de tranziţie, idee exclusă până în prezent de premierul britanic Boris Johnson.

Definiție Brexit:

Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană este cunoscută sub numele de BREXIT, un joc de cuvinte între Britania (BR) și EXIT (n.r. ieșire)

Cum s-a ajuns în situația unei rupturi dintre Regatul Unit si UE

Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord era membru UE de 43 de ani, timp în care s-a remarcat ca fiind unul dintre statele puternice ale comunității. În plus, și-a păstrat unele avantaje, precum posibilitatea de a refuza eliminarea controalelor la frontiere sau moneda unică europeană. Cu toate acestea, britanicii nu au fost de acord cu mai multe aspecte economice sau cu modul în care au fost aplicate anumite decizii la nivel comunitar, mai ales în ceea ce privește migrația forței de muncă, iar euroscepticii au început să devină tot mai populari.

În ianuarie 2013, premierul David Cameron a transformat posibilitatea organizării unui referendum care să decisă viitorul Marii Britanii în interiorul Uniunii într-o promisiune electorală.

Rezultatul referendumului din iunie 2016 a relevat divizarea existentă la nivelul societății britanice: Scoția și Irlanda de Nord au votat în favoarea rămânerii în UE, iar Anglia (cu excepția Londrei) și Țara Galilor au votat pentru ieșirea din UE; 60% dintre tinerii între 18 și 24 de ani au votat în favoarea rămânerii în UE, iar același procent dintre persoanele peste 65 de ani au votat pentru ieșirea din UE.

În urma acestui rezultat, Guvernul britanic a declanșat, la 29 martie 2017, procedurile de retragere din Uniunea Europeană, conform Articolului 50 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Primul pas a fost notificarea formală a intenției UK de a părăsi Uniunea Europeană.

Potrivit art. 50 din Tratatul Uniunii Europene (TUE), negocierile pentru stabilirea termenilor de retragere a UK pot dura maximum doi ani. Astfel, la 30 martie 2019 – în timpul Președinției române a Consiliului UE – UK urmează să devină o țară-terță față de UE.

Negocierile pentru stabilirea termenilor de retragere a Marii Britanii au durat aproape doi ani, urmând ca la 30 martie 2019, pe perioada deținerii de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene, Marea Britanie să piardă statutul de membru al blocului comunitar.

Nu a fost așa. Negocierile prelungite cu UE și eșecul tentativelor fostului premier britanic Theresa May de a obține aprobarea parlamentarilor britanici pentru acordul încheiat de ea au dus la amânarea Brexitului.

Nici următorul premier, Boris Johnson, nu a avut inițial succes în a obține acordul parlamentului britanic pentru ieșirea ordonată din UE.

A fost nevoie de declanșarea alegerilor anticipate, care i-au oferit lui Johnson majoritatea necesară pentru aprobarea acordului și stabilirea termenului de 31 ianuarie 2020, pentru Brexit.

Important: puține se vor schimba începând cu 1 februarie, deoarece urmează o perioadă de tranziție, care va dura până la 31 decembrie 2020.

Ce conține acordul pentru Brexit

Imediat după declanșarea articolului 50, au început negocierile de retragere a UK. Acestea s-au realizat între o echipă a Comisiei Europene, condusă de Michel Barnier, pe baza unui mandat expres formulat de statele membre reunite în Consiliul European și în Consiliul UE, și o echipă omoloagă din UK, condusă de ministrul pentru ieșirea UK din UE.

Timp de peste doi ani cele două părți au încercat să ajungă la un consens privind divorțul – așa cum este numit adesea procesul de ieșire. Acordul rezultat în urma negocierilor, și asumat de guvernul Theresei May, a fost respins de parlamentul britanic.

Ulterior, guvernul Boris Johnson a încheiat un nou acord, bazat în parte pe negocierile anterioare.

Documentul stabilește condițiile retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană și asigură, totodată, premisele unei ieșiri ordonate și predictibile care va oferi certitudine juridică cetățenilor și mediului de afaceri, odată ce tratatele Uniunii Europene și legislația subsecventă vor înceta să se aplice pe teritoriul Marii Britanii.

Acordului de retragere are 585 de pagini, fiind structurat în 6 secțiuni: prevederi comune, drepturile cetățenilor, alte aspecte care țin de separare, perioada de tranziție , aspecte financiare, prevederi instituționale și finale. Totodată, documentul include 3 Protocoale (privind Irlanda, Cipru, Gibraltar), precum și o serie de anexe.

Acordul prevede și o perioadă de tranziție (până la 31 decembrie 2020). Pe parcursul acesteia, Marea Britanie va respecta în continuare acquis-ul european, inclusiv Politica Comercială a UE. Pe durata perioadei de tranziție, Marea Britanie nu va participa la mecanismul decizional și nu va mai fi reprezentată în instituțiile UE. Drepturile asigurate prin Acordul de retragere vor fi extinse și asupra cetățenilor care se vor stabili în Marea Britanie în perioada de tranziție.

Problema frontierei irlandeze

Acesta a fost punctul major al discuțiilor cu Bruxelles-ul. Ambele părți s-au angajat să evite întoarcerea la o frontieră fizică între Irlanda și Irlanda de Nord, cu vămi și verificări.

Premierul Boris Johnson a negociat un nou acord cu Uniunea Europeană, eliminând mecanismul numit („backstop”) – o serie de garanţii pentru evitarea instituirii punctelor vamale la frontiera dintre Irlanda de Nord şi Irlanda, care figura în vechiul acord, negociat de Theresa May, potrivit Mediafax.

Iniţial, Irlanda de Nord ar fi urmat să rămână în uniunea vamală a UE, însă noul protocol prevede că întreaga Marea Britanie va părăsi uniunea vamală, deşi unele proceduri vamale comunitare se vor aplica produselor care vor ajunge pe teritoriul nord-irlandez din restul Marii Britanii. Prevederile vor rămâne în vigoare până cel puţin în 2024, iar apoi atât timp cât decide Adunarea parlamentară nord-irlandeză. Este neclar la nivel practic cum vor fi evitate controalele la frontiera dintre Marea Britanie şi propria provincie Irlanda de Nord sau între Irlanda de Nord şi Irlanda. De asemenea, este greu de anticipat cum se va desfăşura circulaţia cetăţenilor UE şi britanici între Irlanda – Irlanda de Nord – restul Marii Britanii.

Perioada de tranziție și viitoarea relație Marea Britanie-UE

Puține se vor schimba pe termen scurt ţinând cont de perioada de tranziţie prevăzută de acordul de divorţ pentru a atenua şocul ieşirii din UE. Londra va avea timp la dispoziţie până la 31 decembrie 2020 pentru a negocia viitoarea sa relaţie cu clubul european.

În tot acest timp, Regatul Unit și UE trebuie să își definească relația în mod clar.

Londra va dori un acces cât mai liber pentru bunurile și serviciile sale în UE, dar în același timp, va vrea să părăsească piața unică și uniunea vamală și să iasă de sub jurisdicția Curții Europene de Justiție.

Bruxelles-ul a avertizat că libertatea de circulație a bunurilor și serviciilor este condiționată de libertatea de circulație a persoanelor.

Așadar, calendarul pare greu de respectat, întrucât acest tip de negociere durează de obicei mai mulţi ani.

Totuși, parlamentul de la Londra a votat pentru a interzice orice prelungire a acestui termen.

Ce a făcut România pentru a se pregăti de Brexit

Ministerul Afacerilor Externe, prin structura coordonată de ministrul delegat pentru Afaceri Europene, a creat la 22 martie 2017 un mecanism interministerial pentru pregătirea mandatelor României și urmărirea negocierilor pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Acesta include reuniuni la nivel de grupuri de lucru sectoriale (ori de câte ori este nevoie, în funcție de ritmul negocierilor); la nivel de coordonare între Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Finanțelor Publice (lunare) și reuniuni la nivel înalt (trimestriale).

Consiliul Interministerial pentru Brexit, organism guvernamental care adoptă liniile politice pentru definirea pozițiilor României în negocierile dintre UE 27 și Marea Britanie, este condus de Prim-ministrul României și coordonat de ministrul delegat pentru Afaceri Europene.

La 23 august 2017, Consiliul Interministerial pentru Brexit a aprobat axele strategice de acțiune ale Guvernului României în contextul procesului de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Mandatul general al României în negocieri este subsumat celor trei obiective principale ale României în cadrul acestui proces, și anume: protejarea intereselor cetățenilor români; salvgardarea prevederilor bugetare europene aferente Politicii de Coeziune și Politicii Agricole Comune corespunzătoare actualului cadru financiar multianual; consolidarea cooperării dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie după finalizarea procesului Brexit, în domeniul securității și al relațiilor externe.

Ce conține acordul pentru Brexit în privința drepturilor cetățenilor, inclusiv români

Cetățenii europeni care au reședința legală în Marea Britanie sau care se vor stabili în această țară până la sfârșitul perioadei de tranziție (31 decembrie 2020) vor putea continua să locuiască în Marea Britanie și să beneficieze de drepturile conferite de legislația europeană, în baza obținerii unui nou statut (settled/pre-settled status). Cererile trebuie depuse în termen de cel mult 6 luni de la încheierea perioadei de tranziție (30 iunie 2021), potrivit MAE.

Cetățenii UE care au avut reședința legală fără întrerupere timp de 5 ani pe teritoriul Marii Britanii vor putea solicita un drept de ședere pe termen nedeterminat, respectiv statutul settled.

Cetățenii UE care nu au acumulat 5 ani de reședință legală vor putea solicita statutul pre-settled. Aceștia vor putea să rămână în Marea Britanie și să se bucure de aceleași drepturi până la acumularea celor 5 ani necesari pentru dobândirea statutului settled. După îndeplinirea acestei condiții, aceștia vor trebui să depună o nouă cerere în vederea obținerii statutului settled.

Membrii de familie ai cetățenilor UE care locuiesc deja sau se alătură acestora în Marea Britanie până la finalul perioadei de tranziție vor putea, de asemenea, să solicite statutul settled, în aceleași condiții. După finalul perioadei de tranziție, membrii apropiați de familie (soți, parteneri civili, părinți și bunici aflați în întreținere, copii aflați în întreținere) vor putea să se alăture cetățenilor UE și vor putea beneficia de aceleași drepturi, dacă relația de familie exista la data de 31 decembrie 2020. Statutul membrilor viitori de familie se află pe agenda negocierilor privind relația viitoare UE-UK.

Cetățenii UE din Marea Britanie care dețin deja un permis de ședere permanentă trebuie să solicite preschimbarea (gratuită) a acestuia într-un nou document care să ateste deținerea noului statut special (settled status).

Uniunea Europeană și Marea Britanie au ajuns la un acord privind continuarea aplicării tuturor principiilor de coordonare a sistemelor de securitate socială pe toată durata vieții beneficiarilor Acordului de retragere, în conformitate cu Regulamentul nr. 883/2004 și 987/2009 (totalizarea perioadelor de asigurare, exportul prestațiilor familiale pe toată durata vieții persoanelor, agregarea pensiilor etc.).

Toate calificările profesionale obținute sau în curs de obținere înainte de sfârșitul perioadei de tranziție (31 decembrie 2020) vor fi recunoscute de către cele două părți.

Negocierile cu privire la statutul cetățenilor UE/români care vor dori să se stabilească în Marea Britanie după 31 decembrie 2020 fac obiectul unui acord privind relațiile viitoare UE-UK și vor începe efectiv după data retragerii Marii Britanii din UE.

Miza Brexitului pentru Marea Britanie

Miza Brexitului pentru Marea Britanie a fost explicată cel mai bine chiar de către Boris Johnson.

Prim-ministrul britanic Boris Johnson a declarat în 2019 că Brexitul reprezintă o „enormă oportunitate economică”, deşi a fost tratat de predecesoarea sa Theresa May ca un „eveniment climatic ostil”, relatează France Presse, potrivit Agerpres.

„Ieşirea din Uniunea Europeană este o enormă oportunitate economică de a face lucrurile care nu ni s-au permis niciodată să le facem de zeci de ani”, a spus noul prim-ministru.

Într-un discurs rostit la Manchester (nord-vest), unde a venit să promită noi investiţii în regiunile care au votat pentru Brexit la referendumul din 2016, Boris Johnson a asigurat că va intensifica negocierile asupra acordurilor comerciale post-Brexit şi va crea porturi libere pentru stimularea economiei.

„Când oamenii au votat să părăsească Uniunea Europeană, au votat nu numai împotriva Bruxellesului, ci şi împotriva Londrei”, a notat el.

Boris Johnson, care a prezentat în acest discurs priorităţile sale pentru ţară, a promis că va acorda mai multe puteri comunităţilor locale şi va consolida infrastructura de telecomunicaţii şi transport.

„Recăpătarea controlului nu înseamnă doar că Westminster (sediul parlamentului britanic n.r.) îşi va recâştiga suveranitatea asupra UE, dar înseamnă şi că satele, oraşele şi comitatele noastre vor deveni mai autonome”, a adăugat el.

Citeşte şi:

După multe amânări, Brexitul are loc pe 31 ianuarie, la miezul nopții. Ce se schimbă de la 1 februarie

Ce se întâmplă cu românii după Brexit. Mesajul ambasadorului român la Londra

O nouă eră pentru Europa | Mesajul președinților Parlamentului, Consiliului și Comisiei UE în ziua Brexitului, publicat de Libertatea în exclusivitate în România

Cristi Bud, despre moartea fiului său de doar 5 zile: "E posibil să fi scăpat copilul". Cand a cerut înregistrările de pe camere a primit un raspuns incredibil
GSP.RO

Cristi Bud, despre moartea fiului său de doar 5 zile: "E posibil să fi scăpat copilul". Cand a cerut înregistrările de pe camere a primit un raspuns incredibil

Horoscop 26 februarie 2020. Leii au motive să fie nemulțumiți azi
HOROSCOP

Horoscop 26 februarie 2020. Leii au motive să fie nemulțumiți azi