Mergi direct la conținut »
Ce este Brexit? Care este miza ieșirii Marii Britanii din UE, amânată pentru 31 octombrie
Știri Externe Libertatea > Ştiri > Știri Externe > Ce este Brexit? Care este miza ieșirii Marii Britanii din UE, amânată pentru 31 octombrie

Ce este Brexit? Care este miza ieșirii Marii Britanii din UE, amânată pentru 31 octombrie

Liderii europeni au acceptat o prelungire a Brexitului până pe 31 octombrie. Dar ce înseamnă Brexit și cum s-a ajuns la cea de-a doua amânare a acestuia.

Pe 10 aprilie, cu două zile înainte de data la care Marea Britanie ar fi trebuit să părăsească UE fără acord, liderii europeni au acordat o a doua amânare a Brexitului până pe 31 octombrie.

Decizia a fost luată la capătul unui Consiliu European tensionat, în care Macron a fost singurul lider care s-a opus acestei prelungiri atât de mari. La final, Brexitul a fost amânat pentru 31 octombrie, dar Marea Britanie are dreptul să iasă din UE înaintea datei.

Această amânare înseamnă și că Marea Britanie, care este încă membru UE, trebuie să organizeze până la 23 mai alegeri europarlamentare. Dacă nu va respecta această obligație, Brexitul ar urma să aibă loc pe 1 iunie fără acord.

După discuțiile de miercuri de la Bruxelles, Theresa May a spus: „Cred că trebuie să părăsim UE cât mai curând posibil”, adăugând însă că este vital ca Brexitul să se facă cu acord.

Pe 23 iunie 2016, în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (UK) a avut loc un referendum cu privire la apartenența acesteia la Uniunea Europeană. Rezultatul final al referendumului, anunțat la 24 iunie 2016, a fost de 51,9% din voturi (17.410.742) în favoarea ieșirii din UE și 48,1% din voturi (16,141,242) pentru rămânerea Marii Britanii în cadrul UE.

Tolo, după discursul președintelui: Trăiască Împăratul!
Recomandări

Tolo, după discursul președintelui: Trăiască Împăratul!

Definiție Brexit:

Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană este cunoscută sub numele de BREXIT, un joc de cuvinte între Britania (BR) și EXIT (n.r. ieșire)

Cum s-a ajuns în situația unei rupturi dinre Regatul Unit si UE

Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord era membru UE de 43 de ani, timp în care s-a remarcat ca fiind unul dintre statele puternice ale comunității. În plus, și-a păstrat unele avantaje, precum posibilitatea de a refuza eliminarea controalelor la frontiere sau moneda unică europeană. Cu toate acestea, britanicii nu au fost de acord cu mai multe aspecte economice sau cu modul în care au fost aplicate anumite decizii la nivel comunitar, mai ales în ceea ce privește migrația forței de muncă, iar euroscepticii au început să devină tot mai populari.

În ianuarie 2013, premierul David Cameron a transformat posibilitatea organizării unui referendum care să decisă viitorul Marii Britanii în interiorul Uniunii într-o promisiune electorală.

Întrebarea pusă de Radu Tudor la dezbatere. Iohannis: 'Ați atins o chestiune foarte sensibilă'
Recomandări

Întrebarea pusă de Radu Tudor la dezbatere. Iohannis: 'Ați atins o chestiune foarte sensibilă'

Rezultatul referendumului din iunie 2016 a relevat divizarea existentă la nivelul societății britanice: Scoția și Irlanda de Nord au votat în favoarea rămânerii în UE, iar Anglia (cu excepția Londrei) și Țara Galilor au votat pentru ieșirea din UE; 60% dintre tinerii între 18 și 24 de ani au votat în favoarea rămânerii în UE, iar același procent dintre persoanele peste 65 de ani au votat pentru ieșirea din UE.

În urma acestui rezultat, Guvernul britanic a declanșat, la 29 martie 2017, procedurile de retragere din Uniunea Europeană, conform Articolului 50 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Primul pas a fost notificarea formală a intenției UK de a părăsi Uniunea Europeană.

Potrivit art. 50 din Tratatul Uniunii Europene (TUE), negocierile pentru stabilirea termenilor de retragere a UK pot dura maximum doi ani. Astfel, la 30 martie 2019 – în timpul Președinției române a Consiliului UE – UK urmează să devină o țară-terță față de UE.

Considerați că Dragnea a fost bun sau rău pentru România? Răspunsul dat de Dăncilă
Recomandări

Considerați că Dragnea a fost bun sau rău pentru România? Răspunsul dat de Dăncilă

Negocierile pentru stabilirea termenilor de retragere a Marii Britanii au durat aproape doi ani, urmând ca la 30 martie 2019, pe perioada deținerii de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene, Marea Britanie să piardă statutul de membru al blocului comunitar.

Ce conține acordul pentru Brexit propus de Theresa May parlamentarilor

Imediat după declanșarea articolului 50, au început negocierile de retragere a UK. Acestea s-au realizat între o echipă a Comisiei Europene, condusă de Michel Barnier, pe baza unui mandat expres formulat de statele membre reunite în Consiliul European și în Consiliul UE, și o echipă omoloagă din UK, condusă de ministrul pentru ieșirea UK din UE.

Timp de peste doi ani cele două părți au încercat să ajungă la un consens privind divorțul – așa cum este numit adesea procesul de ieșire. Acordul rezultat în urma negocierilor a fost acceptat de UE și este susținut de guvernul May, deși doi miniștri au demisionat în semn de protest.

Cele două părți au convenit, de asemenea, o schiță detaliată a modului în care ar putea funcționa relațiile viitoare.

Negociatorii au întocmit două documente:

Un proiect de acord de 585 de pagini privind retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană – un text obligatoriu din punct de vedere juridic care stabilește termenii plecării în Regatul Unit.

Acesta include:

  • Angajamente privind drepturile cetățenilor după Brexit. Acestea prevăd că locuitorii din statele UE vor putea să lucreze și să studieze unde locuiesc în prezent și să se alăture membrilor familiei. Acest punct interesează cel mai mult țara noastră întrucât există 328.000 de cetățeni români în Marea Britanie (n.r. Aceasta este cifra celor care lucrează cu forme legale, dar neoficial numărul românilor ar fi mult mai mare), fiind a treia comunitate europeană după Polonia și Irlanda.
  • perioadă de tranziție de 21 de luni după plecarea Regatului Unit, pentru a permite derularea unor negocieri comerciale
  • Regatul Unit va continua să respecte toate regulile UE în această perioadă, pentru a oferi guvernelor și întreprinderilor timp pentru a se pregăti pentru schimbări pe termen lung
  • „Factura de divorț” de 39 de miliarde de lire sterline pe care o va plăti Marea Britanie
  • Un „backstop”, un aranjament privind menținerea frontierei irlandeză deschisă dacă nu se găsește o modalitate de a evita acest lucru prin negocieri comerciale

Celălalt document este o declarație de 26 de pagini privind relația viitoare a Marii Britanii cu UE, atunci când perioada de tranziție se încheie.

Aceasta nu este obligatorie din punct de vedere juridic și oferă libertate ambelor părți. Este descris ca „un set de instrucțiuni pentru negociatorii” care lucrează la un tratat obligatoriu din punct de vedere juridic.

Negocierile formale cu privire la tot ceea ce conține acest document nu pot începe decât după ce Brexitul se realizează.

Problema frontierei irlandeze

Acesta a fost punctul major al discuțiilor cu Bruxelles-ul. Ambele părți s-au angajat să evite întoarcerea la o frontieră fizică între Irlanda și Irlanda de Nord, cu vămi și verificări. Oficialii se tem că reintroducerea acesteia ar pune în pericol pacea de pe insulă.

Așa că au convenit să pună în practică un mecanism „backstop” – un fel de plasă de siguranță pentru a se asigura că nu va exista nici o graniță între cele două țări, indiferent de rezultatul viitoarelor negocieri comerciale dintre Marea Britanie și UE.

„Backstop-ul” va însemna că Irlanda de Nord va rămâne aliniată la unele norme ale UE privind segmente precum standardele produselor alimentare și mărfurile. Acest lucru va împiedica necesitatea controlului mărfurilor la granița irlandeză. Dar acest lucru ar face ca anumite produse aduse în Irlanda de Nord din restul Marii Britanii să facă obiectul unor noi verificări și controale.

Dar adepților Brexitului nu le place perspectiva de a fi legați de regulile vamale ale UE. În plus ei susțin că nu există nicio prevedere privind ieșirea unilaterală a Marii Britanii din „backstop”. De asemenea, Partidul Democrat Unionist din Irlanda de Nord a declarat că nu va tolera nimic care va duce la introducerea unei frontiere.

Reproșurile aduse acordului pentru Brexit

Acordul pentru Brexit propus de guvernul May este contestat atât de cei care susțin ieșirea din UE cât și de cei care vor să rămână în blocul comunitar.

Adopții Brexitului spun că acordul nu respectă ceea ce au votat oamenii și susțin că ar menține Marea Britanie legată de UE pe termen nedefinit, fără a avea niciun cuvânt de spus în ceea ce privește regulile blocului comunitar.

Cei care doresc să rămână în Uniunea Europeană susțin că acordul este un eșec total, iar laburiștii vor să ia puterea promițând o înțelegere mult mai bună.

„Acordul pentru Brexit, pe care Theresa May l-a înaintat parlamentului, este un eșec monumental și dăunător pentru țara noastră. În loc de acordul sensibil pe care premierul ar fi putut să-l negocieze, a ajuns la o înțelegere care nu funcționează pentru nimeni, indiferent dacă au votat pentru ieșire sau pentru rămânerea în UE”, declara Jeremy Corbyn într-un editorial din The Guardian.

Care e miza ieșirii Marii Britanii din UE și cum este România afectată de BREXIT!

Ministerul Afacerilor Externe, prin structura coordonată de ministrul delegat pentru Afaceri Europene, a creat la 22 martie 2017 un mecanism interministerial pentru pregătirea mandatelor României și urmărirea negocierilor pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Acesta include reuniuni la nivel de grupuri de lucru sectoriale (ori de câte ori este nevoie, în funcție de ritmul negocierilor); la nivel de coordonare între Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Finanțelor Publice (lunare) și reuniuni la nivel înalt (trimestriale).

Consiliul Interministerial pentru Brexit, organism guvernamental care adoptă liniile politice pentru definirea pozițiilor României în negocierile dintre UE 27 și Marea Britanie, este condus de Prim-ministrul României și coordonat de ministrul delegat pentru Afaceri Europene.

La 23 august 2017, Consiliul Interministerial pentru Brexit a aprobat axele strategice de acțiune ale Guvernului României în contextul procesului de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Mandatul general al României în negocieri este subsumat celor trei obiective principale ale României în cadrul acestui proces, și anume: protejarea intereselor cetățenilor români; salvgardarea prevederilor bugetare europene aferente Politicii de Coeziune și Politicii Agricole Comune corespunzătoare actualului cadru financiar multianual; consolidarea cooperării dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie după finalizarea procesului Brexit, în domeniul securității și al relațiilor externe.

Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, susține că dacă Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană (UE) fără un acord, „este posibil ca cetăţenii români să aibă probleme”. Scenariul este unul de avarie, a precizat Meleşcanu.

„Este posibil să fie aduse tot felul de amendamente la aceste documente şi să fie cerută prelungirea perioadei până undeva în iunie, ca să mai negocieze cu Uniunea Europeană. Ceea ce, din punctul meu de vedere, este foarte dificil. UE şi-a fixat o poziţie, negocierile s-au încheiat şi au ajuns la concluzii inclusiv ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor europeni din Marea Britanie.

Atâta timp cât vor exista aceste proiecte care au fost acceptate de UE şi de guvernul britanic, sperăm că pe viitor se va ajunge la o respectare a lor. E greu de spus acum ce se întâmplă. Vom vedea zilele următoate, pentru că nu sunt multe de aşteptat”, a declarat Teodor Meleșcanu, la Strasbourg.


Citește și: Dezbateri aprinse în Parlamentul European, pe tema preşedinţiei României la Consiliul UE. Avertismentul liderului ALDE, Guy Verhofstadt, către Guvernul Dăncilă


 

Close
Închide
  Close