Ce pot învăța doctorii români de la piloții de supersonice despre raportarea greșelilor medicale. „Nu ne interesează cine, ci cum s-a produs eroarea”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
„În România, nu avem o cultură care să permită învățarea din greșelile medicale” - o spune chiar profesorul Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România. E cu atât mai grav cu cât mai mult de jumătate din medici suferă de o formă sau alta a burnout-ului, potrivit unui studiu efectuat anul trecut în București.
România are un sistem informatizat de raportare a evenimentelor adverse, dar mai bine de 40% din spitalele înscrise nu au raportat niciun astfel de incident în 2020 – ceea ce este statistic imposibil. „O greșeală ascunsă cu siguranță e repetată din nou și din nou”. a subliniat Vlad Mixich, expert în sănătate publică, în cadrul unei dezbateri organizate de Colegiul Medicilor pe tema greșelii medicale în România.
Dezbaterea în sine a fost o premieră. Este pentru prima dată când Colegiul organizează un astfel de eveniment, în care doctorii să discute deschis despre obiceiul de „a ascunde sub preș” erorile din sistemul medical.
„Calitatea unui sistem medical nu rezidă nici în îngerii săi, nici în demonii săi, ci în rutină. În rutina serviciilor medicale acordate pacienților”, a spus tot Mixich.
<strong>Tot el a explicat că, potrivit literaturii de specialitate, „peste 90% din erorile medicale nu sunt rezultatul greșelii unui singur individ, ci rezultatul unei serii de eșecuri ale unor sisteme și procese complexe”. </strong>
Statele care au reușit să își reducă drastic ratele de greșeli medicale, ca SUA, Marea Britanie, Franța sau Portugalia, sunt cele care au mutat accentul de pe identificarea vinovaților pe descoperirea cauzelor sistemice și pe îmbunătățirea procedurilor și mecanismelor de lucru. România nu a făcut încă această tranziție.
„În România nu avem o cultură organizațională care să permită învățarea din greșelile medicale. În România, identificarea răspunderii pentru o greșeală medicală are o funcție represivă: noi căutăm vinovați”, a spus, în cadrul aceleiași dezbateri Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România. „Este nevoie de o aliniere la practica internațională, astfel încât să creăm mecanisme mai eficiente, dincolo de obligațiile administrative, mecanisme care să permită echipelor medicale să învețe din greșeli.”
La noi au fost raportate aproape 5.900 de evenimente adverse întâmplate în 2019, potrivit datelor Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate. Mai mult de jumătate având ca motiv nerespectarea măsurilor de prevenire și combatere a infecțiilor asociate asistenței medicale, 20% erori în utilizarea medicamentelor, 15% din cauza căderilor, restul din diverse alte motive.
Lecțiile din aviație
O profesie din care medicina învață tradițional este aviația. La fel ca sănătatea, domeniul aeronautic este unul hipercompetitiv, încărcat de riscuri, cu posibil impact asupra vieții profesionistului și vieților celor din jur, și în care greșelile sunt imposibil de evitat 100%.
Într-o intervenție prin Zoom, dintr-o bază NATO, pilotul comandant Simona Maierean, prima femeie din România care a pilotat un supersonic, le-a prezentat medicilor sistemul de control al erorilor și reducere a riscurilor în aviație.
„Până la 80% din incidentele și accidentele de aviație au ca principală cauză factorul uman”, a spus aviatoarea, citând statistici la nivel global.
Maierean este, printre altele, specializată chiar în reducerea acestor erori. În calitate de comandant de echipaj, după ce o misiune e planificată de mai mulți membri ai echipei, ea trebuie să verifice tot ce au făcut colegii săi și să identifice erorile care s-au putut strecura într-un proces în mai multe etape.
<strong>Din propria ei experiență, în ultimii cinci ani, „nu a fost o misiune care să nu aibă erori în prima fază”. </strong>
În aviație, 95% dintre erorile cauzate de factorul uman sunt detectate și corectate la timp, spune Maierean. Din celelalte 5%, 3-4% nu au nicio consecință, în vreme ce 1-2% se soldează cu un incident sau cu un accident, a adăugat ea. Iar una din o mie de greșeli sfârșește printr-o catastrofă.
Sistemul de siguranță a zborului este menit să mențină procentul erorilor identificate la timp („când viteza și înălțimea sunt zero”) la cel puțin 95%. Asta se face prin educarea personalului: „Noi nu avem nevoie de oameni care să nu greșească, noi avem nevoie de oameni care să identifice greșeala și să o corecteze la timp”. Departamentul de siguranța zborului include oameni de la fiecare nivel, care au o pregătire suplimentară strict pe această temă.
O dată la trei luni, ei se întâlnesc și analizează tot ce nu a mers bine în organizație în acel trimestru, analizează tendințele erorilor întâlnite și identifică soluții. Între timp, săptămânal au loc sesiuni informale, cu ușile închise: „doar între noi, să vorbim absolut deschis despre ce ni s-a întâmplat.”
Nu în ultimul rând, în sistemul de raportare a greșelilor pot fi introduse rapoarte anonime. „Nu ne interesează cine. Ne interesează: cum s-a produs eroarea? de ce? și care sunt recomandările și măsurile luate în urma raportului pentru a diminua șansele ca această eroare să se producă?”. Măsurile variază, de la schimbat un checklist la a lungi cu o oră în plus somnul necesar între o aterizare și o decolare. Apoi, departamentul de siguranță a zborului face și follow-up ca să se evalueze ce impact au în timp măsurile respective.
Cum gestionează francezii erorile din sistemul medical
În Franța, analiza și gestiunea riscurilor fac obligatoriu parte din managementul spitalului, a explicat, tot într-o intervenție prin teleconferință, medicul Radu Lupescu, care lucrează într-o clinică ATI din Strasbourg.
Francezii au un cadru legislativ bine definit în ceea ce privește riscurile și erorile medicale. De pildă, este obligatoriu ca orice spital să aibă un responsabil cu gestiunea riscului și sunt impuse întâlnirile de tip RMM (Morbidity and mortality review). Acestea sunt reuniuni ale personalului medical, o dată la 1-3 luni, în care se discută în detalii exhaustive mai multe cazuri: decese neașteptate, accidente din spital și evenimente purtătoare de risc (în care s-a greșit, dar, deși a fost un pericol, el nu s-a concretizat).
La acestea participă o bună parte din comunitatea medicală, iar datele sunt anonimizate. „Datele sunt prezentate cu bunăvoință și factual. Nu se caută responsabil sau vinovat”, a explicat dr. Lupescu. Întrebările la care o întâlnire RMM caută răspunsuri variază, dar se concentrează mai ales pe sistem. Printre ele se numără:
- ce s-a întâmplat, cine a intervenit, ce acțiuni au fost întreprinse? există cauze evidente sau mai profunde?
- există protocoale clare care au fost urmate?
- a fost o planificare greșită a actului medical?
- sunt probleme de calificare/competență la personalul medical?
- a fost o suprasolicitare a echipei?
- există o comunicare eficientă medici/personal? au fost notate alertele legate de pacient - de pildă, o alergie?
- sunt probleme de context instituțional (politica de sănătate publică, lipsa culturii de raportare a evenimentelor periculoase etc.)?
- sunt probleme cu mediul de lucru (birocrația, spațiile inadecvate)?
Pe baza concluziilor unei sesiuni RMM se stabilește un plan de acțiune, iar la următoarea întâlnire se discută felul în care a fost implementat.
În afară de aceste întâlniri, există și discuțiile de tip RETEX, în care se analizează un singur eveniment, imediat după producerea lui, cu echipa medicală și paramedicală care a participat la caz.
În Franța, orice angajat al spitalului poate să anunțe producerea unei erori, completând FSEI: fișa de semnalare a unui eveniment indezirabil. O astfel de fișă poate fi completată de medic, asistent, infirmieră, personalul de curățenie, și ea va fi transmisă către managementul spitalului în cel mult 48 de ore, spune medicul român din Franța.
Dacă însă pacienții sunt nemulțumiți de serviciile medicale oferite în spitalele din Franța, pot depune plângere direct la spital, la Colegiul Medicilor sau la poliție/tribunal. Potrivit lui Lupescu, 73% din plângeri nu ajung la tribunal, ci sunt mediate.
Dacă pacientul face o plângere scrisă la spital sau dacă, pur și simplu, postează pe rețelele sociale, el este contactat telefonic de către un membru al managementului spitalului, se face o anchetă internă și i se oferă un răspuns, spune dr. Lupescu. Dacă în urma răspunsului primit de la spital, pacientul încă nu este mulțumit, acesta este invitat să discute cazul în comisia de pacienți (comission des usagers), din care fac parte:
-un reprezentant al spitalului;
-un mediator medical;
-un mediator nemedical;
-doi reprezentanți ai pacienților - numiți de Agenția Regională de Sănătate;
-președintele comunității medicale.
Această comisie a pacienților participă și la întâlnirile comisiilor de luptă împotriva infecțiilor nosocomiale, dar și în procesul de certificare a unei clinici. „Nu trebuie să ne fie frică de reprezentanții pacienților”, spune medicul Lupescu, care, anul trecut, a fost decorat de președintele Macron pentru meritele sale în lupta cu pandemia.
Majoritatea plângerilor pacienților din sistemul francez nu ajung în instanță, pentru că au fost create structuri alternative. Francezii au un fond național pentru indemnizarea accidentelor medicale și o comisie de „conciliere și indemnizare”.
Să apeleze la această comisie e gratuit, pe când, la tribunal, pacientul ar trebui să plătească avocat și cheltuielile de judecată, astfel că standardul este această cale a medierii. Comisia de conciliere decide dacă pacientul este indemnizat (70% din plângerile admise de comisie duc la despăgubiri financiare), iar această indemnizație se face în baza unei grile: sumele sunt de ordinul miilor sau zecilor de mii de euro. Se ajunge extrem de rar la sume mai mari, de ordinul sutelor de mii sau milioanelor de euro, conform lui Radu Lupescu.
Potrivit lui, au fost și cazuri de Covid considerate infecții nosocomiale - pacienți care au spus că luaseră virusul din spital - și au fost despăgubiți.
MTTRN 23.01.2023, 16:29
Sunt in masura sa confirm ceea ce spuneti, fiind prins in mlastina INML de 6 ani. Este groaznic si de tara bananiera , nu UE sau NATO ce se intampla acolo https://www.petitieonline.com/signatures/dreptate_pentru_andreea_scarlet-matei_legi_europenepentru_malpraxis/?u=8555796