„Cu privire la Planurile Naționale de Redresare și Reziliență (PNRR), pregătirea lor este în desfășurare în Statele Membre, inclusiv în România, iar în prezent are loc dialogul tehnic dintre serviciile Comisiei și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. În același timp, Regulamentul Facilității de Redresare și Reziliență le cere Statelor Membre să explice modul în care au fost consultate autoritățile locale și regionale, partenerii sociali, organizațiile societății civile, organizațiile de tineret și alți actori relevanți și cum s-au reflectat în acest plan contribuţiile lor”, scrie șefa Comisiei Europene în scrisoarea adresată șefului PSD.
Rolul parlamentelor naționale privind PNNR-urile depinde foarte mult de cadrul național guvernamental existent.
Ursula von der Leyen:
Ratificarea, așteptată la Bruxelles
Președinta executivului european subliniază că așteaptă cu interes ratificarea în Parlamentul României a deciziei privind sistemul de resurse proprii. Mai multe state UE încă nu au ratificat această decizie de care depinde punerea în aplicare a fondului de redresare Next Generation EU de 750 de miliarde de euro, notează publicația citată.
„Aceasta constituie o condiţie, astfel încât Comisia să poată finanța efortul de redresare european. Orice întârziere în acest proces se va traduce printr-o întârziere în depășirea pandemiei și a efectelor sale economice și sociale negative în Europa. În acest sens, așteptăm cu interes ratificarea de către Parlamentul României a Deciziei privind sistemul de resurse proprii“, notează von der Leyen.
PSD a amenințat că ar putea bloca adoptarea în Parlamentul de la București a acestei decizii dacă nu este consultat îm legătură cu modul în care vor fi cheltuiți banii din PNRR.
Șefa Comisiei Europene a mai arătat că autorităţile de la Bucureşti trebuie să regândească politicile fiscale pe termen mediu pentru a asigura sustenabilitatea datoriilor, sporind în acelaşi timp investiţiile.
Bruxelles, cu ochii pe statul de drept
În privința problemelor referitoare la statul de drept ridicate de liderul PSD, șefa executivului european declară că la Bruxelles sunt monitorizate cu atenție evoluțiile din acest domeniu.
„În această privință, pe 30 septembrie 2020, Comisia a adoptat primul raport privind statul de drept, ca parte a noului mecanism european privind statul de drept. Raportul se concentrează asupra evoluțiilor semnificative din zonele cu impact direct asupra statului de drept, adică sistemele de justiție, anticorupție, pluralismul și libertatea presei, precum și alte chestiuni instituționale legate de separarea puterilor”, precizează oficialul european.
Cât privește înlocuirea Avocatului Poporului, o altă problemă reclamată de liderul PSD, Ursula von der Leyen spune că decizia aparține Parlamentului și că dialogul este „o bună practică”.
Avocatul Poporului joacă un rol important pentru separarea puterilor în statele membre. În timp ce Parlamentele au competența de a numi sau demite Avocatul Poporului, asigurarea spațiului pentru discuții și căutarea unui consens rămâne întotdeauna o bună practică –
Ursula von der Leyen:
„Vă rog să fiți sigur că Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluțiile din România, fie că este vorba de chestiunile fiscale, fondurile europene sau PNNR sau cele care ţin de statul de drept și de Mecanismul de Cooperare și Verificare. În acest sens, Comisia rămâne puternic angajată să susțină legea și valorile UE în interesul cetățenilor din România și restul Uniunii Europene“, a conchis șefa Comisiei Europene.
Ce a reclamat Marcel Ciolacu
Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a trimis pe 3 aprilie o scrisoare către preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, prin care atrăgea atenţia asupra „derapajelor nedemocratice” ale Guvernului Florin Cîţu.
„Ţara noastră alunecă spre o cale nedemocratică, iar în calitate de lider al opoziţiei din România am responsabilitatea de a face tot ce pot pentru a-i ajuta pe români şi pentru a ne apăra valorile democratice europene”, a scris liderul PSD, potrivit Agerpres.
Principalele probleme reclamate de Marcel Ciolacu sunt următoarele:
- partidele din coaliţie au aprobat un buget fără a accepta niciunul dintre amendamentele venite de la parlamentarii din opoziție
- Guvernul a adăugat o anexă la buget care cuprinde sume financiare alocate preferenţial, după un algoritm politic, judeţelor şi localităţilor care sunt conduse de reprezentanţii partidelor care formează majoritatea
- politizarea fondurilor UE – în elaborarea PNRR nu s-a angajat într-un dialog deschis cu Opoziţia sau cu partenerii sociali
- atacul public al Guvernului împotriva Avocatului Poporului, a membrilor Curţii Constituţionale a României şi Consiliului Superior al Magistraturii.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro