Ce s-a întâmplat în România cu dosarele ”grele” în care erau implicate multinaționale. O scurtă trecere în revistă după clasarea Rompetrol 2
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Procurorii au reușit să prindă câțiva oficiali și ”pești mici”, însă giganți precum EADS, Microsoft, Oracle sau Bae Systems au reușit să iasă basma curată.
Cuprins:
Procurorii DIICOT au anunțat, marți seară, clasarea Dosarului Rompetrol 2, unde prejudiciul era estimat, în anul 2016, la 680 de milioane de dolari. Acesta nu este însă singurul dosar ”greu”, în care sunt implicate multinaționale, și care a fost închis sau în care rezolvarea se lasă așteptată.
Libertatea vă prezintă cele mai importante cazuri.
Dosarul EADS, pagubă de un miliard de euro
Dosarul EADS este cel mai răsunător eșec al procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Ancheta a început în anul 2005 și viza contracte în valoare de aproape un miliard de euro pentru securizarea frontierelor, semnate în anul 2004. Securizarea era o condiție esențială pentru aderarea României la Uniunea Europeană în anul 2007.
Guvernul a oferit fără licitație acest contract grupului aviatic franco-german, chiar dacă acesta nu avea deloc experiență în privința securizării granițelor.
Înţelegerea presupunea şi furnizarea de instrumente şi logistică pentru supravegherea frontierei ţării şi modernizarea de elicoptere, nave maritime şi dotarea cu echipamente a poliţiştilor de frontieră.
Cercetările au demarat în 2005, în urma sesizării Ministerului de Interne, care acuza că fondurile au fost folosite necorespunzător, iar sumele au fost supraevaluate.
Ministerul spunea că nu erau detaliate bunurile și serviciile achiziționate.
Foști miniștri cercetați
Ulterior, în anii 2013-2014, DNA a început să verifice mai multe achiziții ale statului român.
În dosar erau vizați foștii miniștri de Interne Marian Săniuță, Dan Nica, Vasile Blaga, dar și Cătălin Harnagea – fost șef al Serviciului de Informații Externe.
Mai erau vizați și oamenii de afaceri Claudiu Florică, denunțător în dosarul Microsoft, și Dinu Pescariu.
În documente apăreau și firmele Fujitsu Siemens Computer, firma Profinet a lui Dinu Pescariu, firmele de consultanță Midocar Consulting, Icar Business Research și casa de avocatură Boștină și Asociații.
Mită la EADS
Dosarul a ajuns inclusiv peste hotare: presa germană scria în 2015 că o sumă de 6,2 milioane de euro s-ar fi dus dinspre EADS spre oficiali români în perioada 2003-2011.
Procurorii germani din Munchen au făcut percheziții atât la EADS Deutschland GmbH, cât și la Airbus Defence & Space, o subsidiară a gigantului aviatic.
Ulterior s-a așternut liniștea. Procurorii germani au închis dosarul fără a acuza pe cineva în mod oficial, afirmând că nu există destule probe pentru a face inculpări.
Ulterior, în anul 2018, și procurorii DNA au închis dosarul. Un rol l-a avut și o decizie a Curții Constituționale din 2016, care a redefinit infracțiunea de abuz în serviciu drept infracțiunea care încalcă o lege (și nu un regulament).
Dosarul Microsoft, prejudiciu de 67 milioane de dolari
Întrepătruns cu Dosarul EADS a fost și Dosarul Microsoft, multe personaje fiind comune în cele două acțiuni.
Diferența o constituie faptul că există mai multe dosare Microsoft. Unul dintre acestea s-a încheiat în anul 2016, când au primit condamnări definitive cu executare Gabriel Sandu – fost ministru al Informațiilor, oamenii de afaceri Dorin Cocoș și Nicolae Dumitru, precum și Gheorghe Ștefan – fost primar al orașului Piatra Neamț.
Instanța a dispus și confiscarea a 9 milioane de euro de la Dorin Cocoș, a sumelor de 2 milioane de dolari și un milion de euro de la Nicolae Dumitru.
De la Gheorghe Ștefan s-au confiscat 3,9 milioane de euro, iar de la Gabriel Sandu 2,1 milioane de euro.
Nemulțumit de condamnare, fostul ministru Gabriel Sandu a scris un denunț trimis procurorului general al SUA și președintelui Donald Trump, în care acuza companiile Microsoft și KPMG și pe doi ambasadori ai Statelor Unite în România, Nicholas Taubman și Mark Gitenstein, de comitere de infracțiuni, potrivit ziarului Cotidianul.
Dacă în primul dosar au existat condamnări și confiscări, nu același lucru s-a întâmplat în dosarul Microsoft 2.
În februarie 2018, DNA a clasat dosarul Microsoft 2 pe motiv de prescriere a faptelor. Astfel, acuzațiile față de foștii miniștri Ecaterina Andronescu, Mihai Tănăsescu, Dan Nica, Adriana Țicău, Alexandru Athanasiu și Șerban Mihăilescu în dosarul Microsoft au dispărut.
În cazul lui Daniel Funeriu dosarul fusese clasat de DNA deoarece fapta nu există.
Potrivit DNA, prejudiciul se ridică la 67 de milioane de dolari. Cauza? România a achiziționat degeaba zeci de mii de licențe pentru produse Microsoft. Unele nici măcar nu au fost folosite.
În schimb, au fost trimiși în judecată Claudiu Florică și Dinu Pescariu în dosarul Microsoft 3.
Aceștia ar fi încasat un comision de 51 de milioane de euro pentru prelungirea contractului Microsoft în anul 2010. Cei doi l-ar fi convins pe Gabriel Sandu sa prelungească contractul mituindu-l cu 3 milioane de euro.
Microsoft ar fi vândut licențele cu 39 de milioane de euro către firma lui Claudiu Florică, iar acesta ar fi revândut mai departe către Ministerul Comunicațiilor cu un adaos imens: 90 de milioane de euro. Ulterior, cei doi au scăpat de acuzații, după ce justiția a decis că procurorii au făcut ilegal cercetări în Austria și Elveția.
Nici Microsoft, nici Fujitsu Siemens nu au fost trimise în judecată, deși Silviu Hotăran și Ovidiu Artopolescu – foști șefi ai Microsoft și Claudiu Florică – șeful Fujitsu Siemens au fost implicați direct.
Dosarul Oracle
Dosarul Oracle este similar cu cele Microsoft.
Procurorii DNA au acuzat în luna august 2019 că Sorin Mîndruţescu, șeful Oracle România, a primit 869.000 de euro ca mită de la reprezentanții unor firme IT.
În schimbul sumelor, Oracle România le-ar fi vândut produse specializate la prețuri avantajoase. Ulterior, acele firme s-ar fi înscris la licitații organizate de instituții de stat precum Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Casa de Asigurări de Sănătate, Transelectrica și Romatsa.
Oracle nu este parte în dosar, iar Mândruțescu a spus că aceasta este o ”regretabilă neînțelegere”.
HP și cardul de sănătate
Dacă Oracle și Microsoft nu sunt urmărite penal, nu același lucru se întâmplă cu HP România. Aceasta este acuzată penal, alături de foști directori ai Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS) într-un dosar în care procurorii acuză că HP a încasat ilegal 16,8 milioane de euro pentru informatizarea instituției.
În dosar sunt implicați Irinel Popescu și Vasile Ciurchea, foști șefi ai CNAS în perioada 2007-2009. Contractele suspecte sunt cele privind Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) și softul care asigură planificarea resurselor (ERP), acestea fiind achiziționate la prețuri supraevaluate.
Dosarul este legat de sistemul cardurilor de sănătate, acesta blocându-se extrem de des.
HP a vândut sistemul informatic, iar o altă firmă - Novensys – trebuia să facă mentenanța. Între timp, Novensys a intrat în insolvență și s-a rebotezat Vertivi.
Dosarul Fregatelor
Grupul britanic de armament BAE Systems a plătit în anul 2010 o amendă de 400 de milioane de dolari în SUA. BAE a admis că a efectuat afirmații false în legătură cu un contract din Arabia Saudită și nereguli contabile în Marea Britanie. De asemenea, a fost vizat și un sistem livrat în Tanzania.
Totuși, acordul a permis companiei să fie sistate și alte anchete, precum cele care vizau contractele cu Cehia, România și Africa de Sud, potrivit The Guardian.
În România, BAE Systems a vândut statului două fregate la mâna a doua, acestea fiind botezate ”Regele Ferdinand” şi ”Regina Maria”.
Cum Oficiul pentru Fraude Grave din Marea Britanie a întrerupt investigația în 2009, DNA a dispus tot în 2009 clasarea dosarului fregatelor. În 2006, o româncă și soțul său britanic au fost arestați din cauza unui comision ilegal pentru vânzarea fregatelor.
Este vorba de britanicul Barry George și soția sa Georgiana. Britanicul lucra pentru BAE, cea mai mare companie britanică din domeniul apărării, şi a intermediat vânzarea celor două fregate României.
Dosarul Motorola, prima afacere de corupție de după 1990
Dosarul Motorola este prima mare afacere de corupție de după Revoluția din 1989.
În 1990, Ministerul Apărării a plătit 6 milioane de dolari pentru achiziția de echipamente Motorola. Acestea au fost cumpărate de la o serie de firme intermediare, nu direct de la compania americană.
Procurorii au stabilit că, dacă le luau direct, autoritățile ar fi plătit doar 600.000 de dolari, adică de zece ori mai puțin.
Un alt caz a avut loc în perioada 2007-2009, când Serviciul de Telecomunicații Speciale a achiziționat echipamente Motorola. Licitația a fost de 24 de milioane de dolari.
România Liberă îl cita în anul 2008 pe unul dintre contracandidații Motorola, care spunea că descrierea caracteristicilor tehnice era făcută astfel încât să fie favorizate echipamentele Motorola.
Cazul Switelsky și șpaga de 20 de milioane de euro
În fine, un caz mai puțin cunoscut este dosarul în care mai multe politicieni au primit șpagă de 20 de milioane de euro.
Aceasta a fost acordată în perioada 2005-2014 de către Josef Hornegger, reprezentant al consorțiului Swietelsky – Wiebe – Takenaka.
Hornegger era șeful Swietelsky, iar mita îi era acordată fostului ministru al Finanțelor, Sebastian Vlădescu, și fostului secretar de stat Constantin Dascălu. Potrivit DNA, acesta trebuia să asigure încheierea unor contracte cu cu CFR Infrastructură și plata lucrărilor de reabilitare, plus plata TVA.
Este vorba de tronsonul de cale ferată București-Constanța.
În luna mai 2019, Hornegger a fost condamnat la 3 ani cu suspendare, după ce a semnat anterior un acord de recunoaștere a vinovăției cu DNA.
Compania austriacă nu a fost sancționată și participă în continuare la licitații.
Asocierea Strabag – Swietelsky a fost desemnată în iulie 2018 câștigătoarea unei licitații de 3,14 miliarde de lei pentru modernizarea tronsoanelor de cale ferată Braşov – Apaţa şi Caţa – Sighişoara.
Ulteror, un consorțiu rival a contestat licitația, iar instanța a dispus reevaluarea ofertelor. Asocierea rivală, din care fac parte firmele Aktor, Alstom, Arcada Company și Euroconstruct Trading ’98, a câștigat apoi licitația.
În vara acestui an, asocierea Strabag – Swietelsky a făcut la rândul său contestație, potrivit G4Media.
