5 din cele 10 centre pentru victimele violenței sexuale nu au avut nicio pacientă de la înființare, într-o țară cu mii de agresiuni sexuale și violuri pe an. Autoritățile se contrazic în cifre
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
„Dumnealor au ales serviciul de urgență, reconcilierea situației și revenirea în familie”, a răspuns Spitalul de Urgență Piatra Neamț, la solicitarea Libertatea. Este unul dintre cele zece spitale județene din țară unde s-au deschis astfel de centre în 2021. Ziarul a încercat să afle dacă victimele apelează la serviciile acestor centre.
Cuprins:
România are zece centre pentru victimele violenței sexuale deschise în cadrul unor spitale de urgență din București și din țară. Acestea funcționează de la jumătatea lui 2021.
Scopul lor este de a oferi un ajutor integrat victimelor violurilor sau agresiunilor sexuale: ajutor medical, consiliere psihologică, prelevare de probe biologice. Astfel de servicii sunt esențiale pentru victime care trec printr-un viol sau agresiune sexuală.
Ajutorul este oferit, în teorie, de către o echipa multidisciplinară de intervenție din care pot face parte: medic, asistent social, medic legist, agent de poliție, psiholog, psihiatru, consilier juridic.
Libertatea a trimis solicitări către toate spitalele în care au fost deschise aceste centre pentru a întreba câte victime au beneficiat de serviciile lor de la înființare până în prezent.
Documentarea arată că aceste servicii au rămas mai mult pe hârtie, până acum, numărul beneficiarilor fiind foarte mic, deși sunt înregistrate mii de sesizări anuale pentru violență sexuală, iar nevoia pentru astfel de servicii este reală.
Cifrele în aproape doi ani
De la înființare până în 28 martie, în peste un an și jumătate:
- S-au înregistrat 15 pacienți în total la toate cele zece centre din țară.
- 5 din 10 centre nu au avut niciun pacient (Spitalele județene de urgență Bacău, Brăila, Piatra Neamț, Craiova, Constanța).
- Câte 1 pacient la centrele din 3 spitale județene (Spitalele județene de urgență Timișoara, Satu Mare, Slobozia)
- Cei mai mulți pacienți: 8 persoane la centrul din Spitalul Universitar de Urgență București, respectiv 4 la Spitalul Județean de Urgență Sibiu)
- La întrebările despre cum funcționează aceste centre, cum se finanțează, majoritatea spitalelor au dat răspunsuri aproape identice ca formulare.
„Nicio persoană nu a trecut prin centrul nostru, dumnealor alegând serviciul de urgență, reconcilierea situației și revenirea în familie / relație”, a răspuns Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț.
Într-o discuție cu Libertatea, coordonatorul centrului, asistent medical principal Gabriela Lungu, ne-a spus că motivul pentru care centrul nu a înregistrat pacienți este pentru că aceștia nu au fost îndrumați de către personalul din UPU (Unitatea de primiri urgențe).
„Am avut un curs cu doamna Carmen de la ANES și cu alte două doamne, între care un psiholog la Iași; ne-au predat multe lucruri interesante. Am înțeles ca este un viciu de procedură, dar nu numai la noi. Se pare că mai sunt și alții. Pentru că Poliția le duce (pe victime, n.r.) la UPU, iar UPU - dacă au o problemă le duce imediat pe secția unde trebuie rezolvată problema - nu le îndrumă către noi sau către psiholog. Apoi ele renunță să mai facă o plângere”, a explicat Gabriela Lungu.
„Dacă e vorba de probe biologice, sunt conduse la medicina legală, dar efectiv nu trec prin centrul nostru. Asta nu înseamnă că noi am avea cei mai cuminți bărbați din țară. Dar ele nu sunt îndrumate către noi. Am apelat la tot felul de metode să încercăm să comunicăm asta, le-am dat și medicilor de familie informațiile să le pună în cabinete”, a adăugat ea.
ANES a oferit alte cifre
Într-un răspuns pentru Libertatea de pe 31 martie, Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES) a comunicat, prin serviciul de presă al Ministerului Familiei, că au fost 22 de victime ale violenței sexuale care au apelat la serviciile centrelor de la înființare și până în prezent. ANES centralizează datele la nivel național, sursele de informare fiind tot spitalele.
De exemplu, la spitalul județean din Piatra Neamț ar fi fost două persoane care au beneficiat de serviciile centrului, conform ANES. Cifra e diferită de cea oferită de spital la solicitarea ziarului: 0 beneficiari.
Cifrele diferă și la spitalele de urgență din Timișoara, București, Slobozia, Satu Mare, Sibiu, conform datelor ANES. Diferența e de +1 față de datele obținute de Libertatea de la spitale.
„Nu a mai apărut nimeni”
Am sunat la toate spitalele să verificăm aceste cifre. Pentru că răspunsurile scrise din partea spitalelor au fost primite între 13 și 28 martie, am întrebat dacă au mai fost ulterior alți beneficiari.
„Nu a mai apărut nimeni”, a precizat pentru ziar managerul spitalului județean din Piatra Neamț, Alexandru Filimon.
„Nicio persoană nu a apelat la centru. Nu pot să trec în registru ca fiind persoană în centru, pentru că nu este legal ca eu să preiau niște date personale fără ca ea să fi trecut pe la noi”, a confirmat și coordonatorul centrului, asistent medical principal Gabriela Lungu.
Nici la celelalte spitale cifrele nu au suferit modificări față de cele comunicate inițial, cu excepția Bucureștiului, unde două persoane au apelat în plus la serviciile centrului din 20 martie până în prezent, conform purtătorului de cuvânt al Spitalului Universitar. Adică, a fost un număr total de 10 beneficiari de la deschiderea centrului din mai 2021.
Ceea ce înseamnă că datele transmise de ANES nu au fost aceleași ca datele transmise din spitale.
Am încercat să obținem o explicație de la ANES, dar nu am primit niciun răspuns până la data publicării materialului.
Cum sunt finanțate aceste centre din spitale
Am întrebat și cum sunt finanțate aceste centre, dacă au angajați permanenți, care este programul lor de lucru. Majoritatea spitalelor au dat răspunsuri identice ca formulare la aceste întrebări.
- Centrele nu au angajați. Activitatea este realizată cu personal din spital și din alte instituții (DGASPC, Poliție).
- Nu sunt alocate cheltuieli de personal pentru aceste centre, intervenția fiind subscrisă activității la nivelul spitalului.
- Majoritatea nu funcționează după un program prestabilit, intervenția se realizează atunci când este nevoie.
Spitalul din Craiova, unde coordonatorul centrului este medicul de Obstetrică Ginecologie de la cabinetul de planning familial, a răspuns că programul este 7-15, același cu al cabinetului de planning. În afara acestui program, victimele sunt preluate de Unitatea Primiri Urgențe.
În prezent se desfășoară un curs de pregătire a personalului din cele 10 spitale și din instituțiile partenere privind „managementul clinic al victimelor violenței sexuale”. Este organizat de Ministerul Familiei, prin ANES, și finanțat de către Biroul din România al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Înființarea centrelor, finanțată cu fonduri norvegiene
Înființarea lor s-a realizat în cadrul unui program coordonat de către Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES), în cadrul proiectului „Sprijin pentru implementarea Convenției de la Istanbul în România”, finanțat cu fonduri norvegiene. Proiectul, cu o valoare totală de 2,5 milioane euro, are șase obiective.
ANES este condusă de către Luminița Popescu, secretar de stat și președinte al Organizației Femeilor Liberale Olt.
Instituția se află în subordinea Ministerului Familiei și Egalității de Șanse, condus de către ministrul PSD Gabriela Firea.
Metodologia unitară pentru funcționarea acestor centre a fost agreată, de către Ministerul Sănătății și Ministerul Familiei, printr-un proiect de Ordin de ministru, lansat în dezbatere publică anul acesta, în luna februarie.
„Nu au fost promovate suficient”
Într-un răspuns comun, ANES și Ministerul Familiei au explicat că victimele pot fi reticente în a accesa astfel de servicii din cauza rușinii și a traumelor suferite.
Responsabilitatea promovării centrelor aparține „autorităților și instituțiilor partenere cu atribuții în furnizarea de servicii sociale”, au mai precizat cele două instituții centrale.
ANES a distribuit către spitale materiale de informare și a derulat „Campania Națională de prevenire a violenței domestice și a violenței împotriva femeilor” în perioada decembrie 2021 - ianuarie 2022, care a presupus difuzarea a 1.000 de spoturi radio și 1.000 de clipuri TV.
„Cred că (cifrele - n.r.) arată un eșec al felului în care sunt oferite serviciile pentru învingătoarele violenței sexuale”, spune Andreea Bragă, coordonatoare la Centrul Filia, un ONG care luptă pentru drepturile femeilor.
„Pe de o parte, cred că serviciile nu sunt cunoscute. Pe de altă parte, există o problemă din punctul de vedere al bugetării. Din câte cunosc, nu sunt alocate fonduri special dedicate acestor centre care să funcționeze după un model integrat, astfel încât o persoană care a trecut prin violență sexuală să primească exact acolo toate serviciile de care are nevoie. Din acest punct de vedere, cred că mai avem foarte mult de lucrat”, adaugă aceasta.
Simona Voicescu, fondatoare a Asociației Necuvinte, care ajută victimele violenței domestice și care s-a ocupat recent de trainingul personalului care lucrează în centrele din București și Constanța, crede că o posibilă explicație pentru numărul mic de beneficiari este lipsa promovării.
„Nu au fost promovate suficient”, spune ea.
„Dacă lucrezi în spital, știi de el. Dacă ești în afara spitalului, nu știu dacă a ajuns informația la tine”, adaugă Voicescu.
Modelul de funcționare într-un spital de urgență este însă unul bun, crede ea. „Ca tu să poți să asiguri această permanență 24 din 24, singurul loc în care poți să ai toți acești specialiști la un loc este un spital cu UPU (unitate de primiri urgențe).”
Primul centru, deschis în mai 2021
Primul astfel de centru integrat pentru victimele violenței sexuale a fost inaugurat în 10 mai 2021 la Spital Universitar de Urgență București (SUUB).
Imediat după inaugurare, a fost încuiat, a arătat Libertatea la momentul respectiv.
„Nu putem să lăsăm centrul deschis pentru că are niște dotări care se vor utiliza strict de către victimele violenței domestice. Numai kiturile alea care trebuie securizate, căci e un kit care duce proba la INML”, preciza atunci psihologul Mirela Zivari, coordonatorul centrului.
Același centru a mai fost inaugurat în 2018, dar nu a funcționat niciodată. „S-a inaugurat acest centru în 2018, dar centrul nu a existat niciodată. La vizita de evaluare care a fost făcută, s-a constatat că nu există centrul și s-a reziliat contractul”, a spus în 2021 managerul Spitalului Universitar, Cătălin Cîrstoiu.
Multe dintre victimele violenței sexuale sunt minori
Anual se înregistrează mii de sesizări la poliție pentru violență sexuală: viol, agresiune sexuală, racolare de minori, act sexual cu minori, arată datele oficiale.
În perioada 2016-2022, media infracțiunilor contra libertății și integrității sexuale a fost de 5.263, <a href="https://webapp.mai.gov.ro/frontend/documente_transparenta/547_1679910354_Proiect%20SNSOP%202023-2027%20%20martie%202023.pdf" target="_blank" rel="noreferrer noopener">conform Poliției Române</a>. Numărul sesizărilor a crescut însă în ultimii doi ani, astfel că în 2022 creșterea a fost de 14,46% față de anul precedent.
Cifrele reale sunt însă probabil mult mai mari, spun specialiștii, pentru că faptele de acest gen sunt subraportate din cauza rușinii și a fricii.
S-au înregistrat 6.170 de sesizări pentru violență sexuală între ianuarie și noiembrie 2022, conform datelor oferite de către Poliția Română (IGPR) la solicitarea Libertatea.
- 1.861 de fapte de viol, dintre care 818 asupra unui minor
- 1.117 fapte de agresiune sexuală, dintre care 656 comise asupra unui minor,
- 2.871 de fapte de act sexual cu un minor
- 186 de corupere sexuală a minorilor
- 93 de fapte de racolarea minorilor în scopuri sexuale
- 42 de fapte de hărțuire sexuală, 5 fiind comise asupra unui minor.
„Ministerul Familiei pregătește, prin ANES, o nouă campanie națională de promovare a serviciilor înființate care va cuprinde 4 evenimente regionale cu participarea a 100 de profesioniști din instituțiile și organizațiile cu atribuții în prevenirea și combaterea violenței domestice (DGASPC, DAS, SPAS, IPJ, DSP, asociații profesionale și ONG etc.)”, se mai arată în răspunsul comun de la ANES și Ministerul Familiei.
Firmy193 06.04.2023, 18:02
Foarte bun articolul. Puteți renunța la ,,știrile mondene’’ gen Jador, Maticiuc și Andreea Bălan, și să vă concentrați mai mult pe astfel de subiecte care sunt destul de necunoscute publicului.
Liviu015 09.12.2023, 15:12
Nu pentru ca nu ar exista, ci pentru ca oamenii nu vorbesc despre.