Ce se întâmplă important în lume, în 10 știri. Investițiile uriașe ale Microsoft în Europa, înfrățirea tehnologiei spațiale cu medicina și cum a lovit criza COVID IT-ul
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ne pregătim de relaxare - nu numai noi, întreaga Europă -, preocupările au reînceput să ni se diversifice, însă, în același timp, începem să vedem efectele COVID asupra economiei globale. Experții elvețieni s-au alăturat celor care reclamă o criză fără precedent, o parte a sectorului IT, unul dintre cele mai profitabile înaintea pandemiei, și-a înghețat recrutările, iar aviația are nevoie de injecții masive de capital ca să nu intre în colaps. Veștile bune vin din medicină, care ar putea beneficia de inovații ale NASA și ESA, și din partea unui gigant al tehnologiei, care investește masiv în Europa.
Cuprins:
- 1. Cum ar putea deveni România un jucător important în domeniul bazelor de date
- 2. “Prospera Elveție” va fi lovită la fel de tare de criza financiară ca restul lumii. Banca Națională a Elveției: “Costul pandemiei va fi uriaș”
- 3. Telediagnoza, posibilă cu ajutorul tehnologiei spațiale. Contact medic-pacient: 0%
- 4. Interesul tinerilor pentru alegeri, crescut cu ajutorul unui joc cu pisici
- 5. Pierderi de un miliard de euro pentru industria europeană a aviației
- 6. Microsoft investește 2,5 miliarde de dolari în proiecte cloud în Italia și Polonia
- 7. Creștere spectaculoasă a competițiilor sportive online. Ar putea egala FIFA eWorld Cup fenomenul FIFA World Cup?
- 8. 40% din firmele europene din domeniul IT și-au înghețat recrutările
- 9. Coreea de Sud mizează pe 5G și AI pentru a obține o creștere economică după criza COVID
- 10. Trecerea pe energie regenerabilă, o soluție pentru scăderea facturilor în procesul de fabricație
1. Cum ar putea deveni România un jucător important în domeniul bazelor de date
Ministrul justiției Cătălin Predoiu face pe blogul său o pledoarie pentru reglementarea datelor, crearea unui cadru legislativ pentru acest domeniu putând aduce un avantaj semnificativ României în competiția cu alte țări.
Legi inovatoare privind stocarea datelor, siguranța acestora, reutilizarea datelor nu doar ne-ar crea o nișă strategică, dar investiția în “centre de date” ne-ar plasa cu mulți pași înainte și în privința utilizării energiei regenerabile. Deja lupta între state, chiar dacă nu neapărat la vedere, este acerbă pentru atragerea de investiții în astfel de fabrici ale viitorului.Cătălin Predoiu:
Utilitatea bazelor de date este adusă în discuție tot mai des și în criza COVID, unde, în combinație cu inteligența artificială (AI), poate ajuta la modelarea evoluției pandemiei. De altfel, cele două, datele și AI, sunt vehiculate de ani buni ca instrumente indispensabile în gestionarea răspândirii bolilor.
Ministrul justiției recunoaște supremația marilor jucători din branșă, însă crede că România are o șansă să li se alăture, în următoarea decadă.
Amazon, Apple sau Microsoft au construite ecosisteme globale. Ce-ar putea atunci să-și asume reprezentanți de foarte înalt nivel ai statului român? Spre exemplu, ar putea să decidă ca, în decursul a 10 ani, miile de “centre de date” ale administrației publice (servere pe sub birouri, camere tehnice inadecvate ș.a.m.d.), să fie regrupate în câteva centre ultramoderne.Cătălin Predoiu:
2. “Prospera Elveție” va fi lovită la fel de tare de criza financiară ca restul lumii. Banca Națională a Elveției: “Costul pandemiei va fi uriaș”
Săptămâna trecută, un raport al Comisiei Europene arăta că statele din Uniunea Europeană vor fi lovite de cea mai mare criză economică din istorie.
Grecia, Italia și Spania ar urma să stea cel mai rău, cu o contractare economică de 9% (chiar mai mare, în cazul Greciei).
Nici Elveția nu va fi ocolită, chiar dacă nu a fost inclusă în top. Banca Națională a Elveției a lansat, prin președintele său, un avertisment sumbru: urmează cea mai mare recesiune din 1930 încoace.
Thomas Jordan a declarat că, din punct de vedere economic, “costul pandemiei va fi uriaș” și vor trece ani buni până la recăpătarea stabilității financiare. Practic, Jordan a întărit predicția renumitului economist Nouriel Roubini, care încă din martie a spus că efectul COVID-19 asupra economiei mondiale este cel mai puternic șoc înregistrat vreodată.
Criza COVID costă statul elvețian între 11 și 17 miliarde de franci elveției lunar, scrie Swiss Info, în condițiile în care economia e la 70-80% din capacitate. E prevăzută o contractare a economiei de 6,7% în 2020 și o creștere semnificativă a ratei șomajului.
Multă lume încă nu realizează ce impact vor avea aceste cifre asupra prosperității elvețiene. Sunt costuri pe care le vom deconta mulți ani de acum încolo.Thomas Jordan, președintele Băncii Naționale a Elveției:
3. Telediagnoza, posibilă cu ajutorul tehnologiei spațiale. Contact medic-pacient: 0%
Avântul forțat pe care l-a luat telemedicina în criza COVID, care a impus distanțarea socială inclusiv între medici și pacienții lor, acolo unde nu a fost/nu este necesar consultul față în față, nu va fi stopat după stingerea pandemiei. Din contră, trece la un alt nivel: telediagnoza.
Conform Innovation Origins, radiologii, cardiologii și alți specialiști care își bazează diagnosticul pe radiografii și ecografii și-ar putea examina și diagnostica pacienții fără contact direct, cu ajutorul tehnologiei spațiale furnizate de Agenția Spațianlă Europeană - un braț robotic conectat la echipamentele de radiologie ori la ecograf și acționat de la distanță.
Sistemul e folosit deja pentru examinări cardiologice, abdominale, pelvine și urinare în spitale și azile din zone rurale izolate din Europa și Canada, unde nu există medici specializați în anumite domenii, dar și în câteva penitenciare. Acum se ia în considerare extinderea utilizării lui.
Cum funcționează? Odată pacientul pregătit pentru investigație, un angajat fără pregătire radiologică (o infirmieră a spitalului sau a azilului, de exemplu) așază brațul robotic pe pacient, iar din acel punct preia medicul specialist, mutând, de la distanță, brațul, în funcție de zona care trebuie examinată. Medicul poate ajusta și setările echipamentului medical pentru a obține imagini de cea mai bună calitate. Diagnosticul și recomandările îi sunt comuniate pacientului prin videocall.
Această tehnologie a fost dezvoltată inițial pentru a asigura serviciile de imagistică de care au nevoie astronauții în experimentele efectuate în spațiu.
4. Interesul tinerilor pentru alegeri, crescut cu ajutorul unui joc cu pisici
O echipă de studenți de la University of Southern California (USC) a creat un joc pentru telefonul mobil menit să crească interesul tinerilor pentru alegerile prezidențiale care vor avea loc la sfârșitul acestui an în SUA, relatează Venture Beat. Se numește Cats Your Vote (un joc de cuvinte care inversează literele din cast, cast your vote însemnând votează, pentru a forma cats, adică... pisici) și poate fi descărcat gratis.
Cats Your Vote e un joc ramificat într-o mulțime de minijocuri în care acțiunea și deznodământul sunt dictate de comunitatea de jucători, printr-un sistem de vot. Așadar, încurajează inițiativa colectivă, dar urmărește, totodată, în antiteză, deciziile luate având în vedere efectele pe termen scurt și pe termen lung, modul în care jucătorii acceptă rezultatele alegerilor făcute și eventualele regrete post-vot.
Este democrația din lumea reală transpusă într-un joc pe mobil. Am vrut să familiarizăm tinerii cu acest proces, să vadă ce înseamnă să te implici și că fiecare decizie are consecințe. Francesca Palamara, studentă USC, parte a echipei care a creat jocul:
5. Pierderi de un miliard de euro pentru industria europeană a aviației
Industria aviatică este una dintre cele mai lovite de criza COVID. În Europa, aceasta ar putea înregistra pierderi de un miliard de euro, arată un raport al Parlamentului European, citat de Space News.
Șapte europarlamentari din Franța, Italia, Germania, Portugalia și Cehia cer insistent un plan de susținere a companiilor aeriene incapacitate de pandemie, într-o scrisoare adresată comisarului european Thierry Breton, responsabilul pentru industria aviatică din Comisia Europeană.
Discuții despre un fond destinat industriei există deja, 16 miliarde de euro care ar urma să fie injectate în decursul a 7 ani, între 2021 și 2017, prin programe de susținere a companiilor aviatice.
Acest fond e parte a masterplanului Uniunii Europene intitulat Multianual Financial Framework, care încă e în dezbatere, pentru că se încearcă plierea lui, având în vedere situația nou-creată de pandemia de COVID, pe redresarea economică a Europei.
6. Microsoft investește 2,5 miliarde de dolari în proiecte cloud în Italia și Polonia
Microsoft a anunțat că va investi 1,5 miliarde de dolari în Italia și un miliard de dolari în Polonia, în deschiderea unor centre de date care vor furniza servicii cloud pentru companii și instituții guvernamentale, relatează Tech Portal și Reuters.
Microsoft a decis investiția în Italia după ce alți doi giganți s-au extins în zonă - Amazon Web Services a inaugurat săptămâna trecută un centru de date la Milano, iar Google a încheiat un parteneriat cu Telecom Italia. Partenerul Microsoft este Poste Italiane.
Centrul Microsoft ar urma să creeze 10.000 de noi locuri de muncă și va fi ridicat la Milano, unde va fi la concurență directă cu Amazon Web Services.
În Polonia, pe care autoritățile încearcă s-o transforme într-un centru regional pentru tehnologie prin parteneriatul cu Microsoft, gigantul american a încheiat un acord pe 7 ani cu furnizorul de servicii cloud național, Chmura Krajowa.
7. Creștere spectaculoasă a competițiilor sportive online. Ar putea egala FIFA eWorld Cup fenomenul FIFA World Cup?
Piața competițiilor sportive online crește spectaculos de la an la an, unul dintre cele mai notabile salturi înregistrându-se în cazul FIFA eWorld Cup.
Jumătate din populația globului a urmărit, conform datelor de audiență, citate de Goal, Cupa Mondială desfășurată acum doi ani în Rusia, 2018 World Cup devenind cel mai vizionat eveniment sportiv din istorie. Audiența competiției a crescut de la 3,2 miliarde, cât s-a înregistrat în 2010 și 2014, la 3,5 miliarde în 2018.
În cazul FIFA eWorld Cup, aceasta a fost urmărită de 29 de milioane de oameni din toată lumea în anul lansării, 2018, pentru ca anul trecut audiența să crească până la 47 de milioane - cu 60%.
Electronic Arts, dezvoltatorul FIFA eWorld Cup, susține că nu urmărește să înlocuiască FIFA World Cup, ci ar vrea ca ele să coexiste.
Industria de gaming este uriașă. Pentru 2020 preconizează un profit de 129 de miliarde de euro din esports - ca să vă faceți o idee cam cât îndeamnă asta prin comparația cu ale domenii, industria muzicală estima, înainte de criza COVID, un profit anual de 15 miliarde de euro, iar cea a cinematografiei, de 35 de miliarde de euro, la nivel global.
8. 40% din firmele europene din domeniul IT și-au înghețat recrutările
Platforma europeană de recrutare talent.io a analizat datele a 832 de companii de IT din Londra, Berlin, Munchen, Hamburg, Amsterdam și din câteva orașe din Franța, pentru a vedea care a tendința pieței de recrutare, în contextul crizei COVID, notează Tech.eu.
Conform datelor adunate, 40% din companiile de IT din Europa și-au înghețat recrutările aproape în totalitate. Este vorba deopotrivă de start-upuri, scale-upuri - afacerile intrate deja în etapa maturizării - și companii mari.
27% din companii arată că pandemia nu le-a impactat decât în foarte mică măsură businessul și procesul de recrutare, majoritatea angajărilor preconizate urmând să se deruleze conform planurilor, în vreme ce 3% raportează un impact pozitiv, adică o creștere a angajărilor, ca urmare a creșterii cererii de servicii.
Platforma talent.io a monitorizat și LinkedIn, Glassdoor și Indeed, pe care a observat, în martie, o scădere cu 50% a ofertei de posturi scoase la concurs de companiile IT. În Londra, oferta a scăzut cu 57%, în Berlin și Munchen, cu 55%, în Paris, cu 45%, iar la Amsterdam, cu 70%.
Este o scădere îngrijorătoare, mai ales în cazul Londrei, care e unul dintre cele mai importante hub-uri IT din lume.Jonathan Azoulay, cofondator talent.io:
9. Coreea de Sud mizează pe 5G și AI pentru a obține o creștere economică după criza COVID
Tehnologia 5G și inteligența artificială - sau AI - sunt coordonatele pe care Coreea de Sud intenționează să se “așeze” după stingerea pandemiei de coronavirus, pentru a da impuls economiei și a crea noi locuri de muncă, relatează Taipei Times.
Guvernul de la Seul a anunțat că fondurile pentru dezvoltarea acestui proiect de anvergură vor fi alocate din bugetul anual, dar și dintr-un buget pentru situații de urgență, “la care se lucrează chiar acum”. Nu a specificat însă despre ce sumă este vorba.
Președintele Moon Jae-in a declarat că, post pandemie, Coreea de Sud va intra într-o eră a inovației și a comparat proiectul de dezvoltare cu seria de programe economice New Deal adoptate în SUA între 1933 și 1936, sub conducerea lui Roosevelt, pentru a ajuta Statele Unite să-și revină economic după marea recesiune.
10. Trecerea pe energie regenerabilă, o soluție pentru scăderea facturilor în procesul de fabricație
Un studiu realizat de Dan Nahum, economist la Centre for Future Work, Australia, arată care ar putea fi soluția pentru scăderea facturilor în procesul de fabricație la nivel global.
Australia trece printr-un proces complex de transformare a industriei, care în viitor ar urma să se bazeze în totalitate pe energie regenerabilă.
În prezent, la o analiză a costului pe ciclul de viață al produsului, reiese că e mai ieftină fabricarea acestuia cu ajutorul energiei solare și/sau eoliene decât folosind combustibilii fosili, susține economistul. Iar în viitor, avantajele vor fi și mai mari.
Nahum a făcut o simulare a economiilor pe care fabricile din Australia le-ar face dacă ar trece mai repede de la combustibili fosili la energie verde: 1,6 miliarde de dolari anual. Facturile ar scădea cu 23%.
În 2050, economiile anuale ar urca la 2,2 miliarde de dolari, conform aceleiași simulări.
