Ce sunt curenții rip, care „te pot lua din apa până la brâu”. 30 de persoane mor anual pe litoralul românesc din cauza lor. Avertismentul specialiștilor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Pe plajele din România există un pericol de care puțini turiști știu: curenții rip. Aceștia apar când sunt valuri și pot trage o victimă spre larg, chiar și când apa este relativ mică, până la brâu. Specialiștii contactați de Libertatea atrag atenția că turiștii trebuie să respecte indicațiile salvamarilor, iar autoritățile locale și plajele să instaleze panouri informative și de avertizare.
Cuprins:
Acum șase ani, la începutul lunii iunie, salvamarul Andrei Hîrjău se bucura de o zi însorită, alături de un coleg, la o terasă pe plajă. Nu începuse încă oficial sezonul estival, așa că nu se afla la postul de observare. La un moment dat, cineva a strigat că doi copii se îneacă, iar salvamarii s-au grăbit să ajungă la ei, chiar și fără un tub plutitor. Panicați, copiii, care aveau 12 și 14 ani, încercau să se cațăre pe salvatori ca să nu se înece și îi scufundau pe aceștia.
Se aflau la 150 de metri în larg, unde i-a purtat un curent rip.
Acesta este un curent de suprafață, îngust, foarte puternic, care se formează chiar și când apa ajunge doar până la brâu. Apare în special când în mare sau în ocean sunt valuri, care se sparg la mal, apoi apa se retrage către larg printr-un canal. Se formează perpendicular cu plaja și poate avea între 10 și 70 de metri lățime. Viteza medie a unui curent rip este de 0,5 metri pe secundă, dar viteza maximă poate ajunge și la trei metri pe secundă.
Spre comparație, un înotător obișnuit, dar antrenat, poate înota cu 0,8 metri pe secundă, un înotător olimpic – doi, trei metri pe secundă, iar viteza cu care curge apa unui râu de munte este de unu, doi metri pe secundă. Deci nu este o soluție să înoți împotriva unui curent rip. Dar există scăpare.
„Puterea și viteza unui curent rip sunt cu atât mai mari, cu cât valurile sunt mai înalte și mai intense”, a explicat pentru Libertatea Florin Tătui, cercetător conferențiar universitar doctor la Facultatea de Geografie a Universității din București și membru al Stațiunii de Cercetări Marine și Fluviale Sfântu Gheorghe a Universității din București.
Cei doi salvamari au reușit să imobilizeze și să calmeze copiii, iar cineva dintr-un port din apropiere le-a sărit în ajutor cu o barcă. În total, au stat în apă 20 de minute. A fost cea mai grea și mai obositoare salvare la care a participat Hîrjău în cei 11 ani de când este salvamar.
Cercetări pe litoralul românesc
În fiecare an, mor în medie 30 de persoane pe litoralul românesc din cauza curenților rip, spune Tătui. Le predă studenților de la Geografie de zece ani despre acești curenți, iar în ultimii trei ani s-a documentat mai aprofundat, inclusiv în teren. A condus o echipă de cercetători (numită RORIP) în desfășurarea unui studiu privind curenții rip de pe litoralul românesc – primul de acest tip din România și printre puținele din bazinul Mării Negre.
Pe durata celor doi ani, cât s-a desfășurat proiectul, cercetătorii au analizat 34 de sectoare de plajă, între Năvodari și Vama Veche, pe baza imaginilor satelitare de mare rezoluție. Din cei 40,3 kilometri studiați, 74% sunt afectați de curenții rip, cu frecvență mai mică sau mai mare.
<strong>Sectoarele de plajă cu cei mai mulți curenți rip sunt Eforie Nord, Costinești, 2 Mai, Jupiter, Venus și Saturn. De exemplu, la Eforie Nord sunt zece astfel de curenți într-un kilometru.</strong>
Cum recunoști un curent rip
Poți să identifici un curent de pe mal, dacă urmărești câteva detalii. Dacă sunt valuri pe mare, dar există o zonă îngustă, perpendiculară cu plaja, cu apă liniștită – dar tulbure sau închisă la culoare –, acesta este un curent rip. Pe acolo se întoarce către larg apa adusă la mal de valuri. S-ar putea să ducă cu ea și o linie de spumă, sedimente, alge sau alte materiale plutitoare, astfel încât curentul rip e mai ușor de urmărit.
Dar acesta poate să apară și când nu sunt valuri – atunci, apa este mai agitată în zona prin care se întoarce către larg.
Pentru ca publicul să înțeleagă mai ușor cum funcționează un curent rip, cercetătorii au făcut și un experiment cu vopsea ecologică verde monitorizată cu ajutorul unei drone.
Nerespectarea steagului roșu duce la decese din cauza curenților rip
Decesele care au loc prin înec, în perioade în care sunt valuri, sunt cauzate 100% de curenții rip, spune Tătui.
„Din analizele noastre, bazate pe intervențiile salvamarilor, am observat că toate decesele care au avut loc pe sectorul Eforie Nord s-au petrecut în momentele în care era arborat steagul roșu. Deci când turiștii nu trebuiau să intre în apă și când curenții rip sunt foarte, foarte puternici”, spune acesta într-un video lansat de Universitatea București pentru a crește conștientizarea față de acest pericol.
<strong>Hîrjău confirmă că sunt foarte mulți turiști care nu respectă indicațiile salvamarilor și, implicit, nici steagul roșu pe care aceștia îl arborează când condițiile din mare devin periculoase. Unii spun că sunt buni înotători, altora nu le pasă, pentru că sunt în concediu.</strong>
„În cazul în care steagul roșu este arborat și valurile sunt foarte mari, te pot lua din apa până la brâu”, avertizează Tătui.
Salvamarul crede că nerespectarea indicațiilor de către turiști vine din lipsa educației, dar și dintr-un instinct de a-i imita pe alții.
„Dimineața, la primele ore, într-o zi cu furtună, când nu sunt așa mulți turiști pe plajă, putem să îi ținem în frâu. Fluierăm, îi avertizăm, vorbim cu ei. Dar apoi, cu cât se aglomerează mai rău plaja, cu atât sunt mai neascultători”, a spus Hîrjău.
Soluția, crede el, constă în patrule ale Poliției și Jandarmeriei, dar și în amenzi.
Cum scapi dintr-un curent rip
Deși curenții rip nu trag victimele în adânc, ci spre larg, oamenii se îneacă pentru că se panichează, crede salvamarul.
Se obosesc pentru că nu înoată eficient, ci înoată spre cea mai mică distanță până la mal. Nu aceea este scăparea. Scăparea este să fii liniștit, calm și să înoți în lateral, paralel cu malul, 10-15 metri, până ieși din curentul rip, apoi înoți către mal.
Echipa RORIP de cercetători a realizat o broșură cu desene prin care turiștii pot înțelege mai ușor ce au de făcut în cazul în care sunt purtați de un curent rip.
Aceștia subliniază că multe persoane au murit încercând să salveze victime din acești curenți, astfel că recomandarea lor este să alertezi un salvamar. În cazul în care acest serviciu nu este disponibil, sună la 112, aruncă-i persoanei respective un obiect plutitor și direcționeaz-o să înoate paralel cu plaja.
Curenții rip, în atenția publicului larg
Nu mulți români au auzit de acești curenți. Salvamarul Andrei Hîrjău estimează că 1% din populație știe de existența lor. Cercetătorul Florin Tătui nu este atât de optimist.
Cred că știu câteva sute în toată țara. Cercetătorii, unii salvamari și studenții mei. Autoritățile publice, nu cred. Turiștii, nici atât.
Statele Unite au 153.000 kilometri de coastă și înregistrează anual între 30 și 100 de morți din cauza curenților rip. În România mor în medie 30 de persoane pe sezon, pe cei 80 de kilometri de plaje.
Lipsa unor date reale
În lipsă de date, cercetătorii au ajuns la numărul victimelor după ce au analizat raportările din presă pentru perioada 2014 – 2019 și au făcut o medie. Dar decesele ar putea fi mult mai multe, dacă salvamarii ar raporta detaliat intervențiile, spun ei.
Însă, pentru că nu există o astfel de obligație în lege, cei mai mulți salvamari fie raportează doar minimum de date, fie nu raportează nimic.
Ca să ajungă la un număr real al deceselor, cercetătorii ar trebui să coreleze date complete de la salvamari cu cele de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență (IGSU) și de la spitalele unde au fost predate victimele. Însă aceste raportări sunt scrise de mână, astfel că procesul ar fi unul greoi. Datele reale sunt importante pentru a arăta pericolul pe care îl reprezintă acești curenți și, astfel, pentru luarea unor măsuri preventive.
Soluții pentru a informa turiștii despre curenții rip
Dacă ar avea fondurile necesare, cercetătorii din echipa RORIP ar distribui broșura turiștilor, ar monta – în colaborare cu primăriile – panouri informative pe plajele cu cei mai mulți curenți rip și ar realiza animații pentru copii. Acestea sunt planurile lor pentru a-i avertiza pe turiști.
Însă, spune Tătui, astfel de eforturi trebuie făcute constant pentru a scădea numărul victimelor.
„Mie nu-mi place să mă îmbăt cu apă rece. Campaniile trebuie să fie în fiecare vară, să apară panouri, să mergem în școli, să discutăm cu copii. Durează ani până când poți să spui că, într-adevăr, oamenii știu despre ce este vorba.”
Pe lângă eforturile de informare a populației, cercetătorii lucrează la dezvoltarea unui sistem automat de detecție a curenților rip din imagini video, care să alerteze salvamarii când se produc astfel de curenți, dar și în momentul în care o persoană intră în zona periculoasă.
ionutbedreag 20.06.2023, 17:28
Cel mai rau articol. povesti, amestecate cu detalii de la "specialisti", iar continuare de povesti, punlicitate pt rorip (parca sunt cercetatorii englezi). Au rpimit fonduri sa faca o cercetare ni pentru fluturasi. Va doare de curenti rip(rust in peace?) dar nu de salvamari care efectiv nu au cum sa impiedice betivanii sau inconstientii sa intre in apa. pot numai sa ii salveze. Sa inoate cercetatorul lui peste in paralel cu plaja cand sunt valuri. de acesti curenti nu scapi decat adus de val, incerci sa stai in picioare te darama(la nivelul apei e valul spre mal, la fund curenttul spre larg) Ce nu au vazut sau stiut certetatorii lui peste sunt digurile subacvatice de protectie a plajei (printe care iese curentul spre larg -dar e de fund) Dupa cum stiti dimensiunea conteateaza. La apa de 2 m un curent de "fund" e de suprafata la 20m. de aici poza din miami? Inutil ca si articolele cu holera. Renuntati la bautura pe plaja. sau stati numai la beach-bar (verificati daca are toaleta pana sa va asezati. Verificati si contul-bronzul de terasa e cel mai scump)