Cea mai veche biserică din România în care încă se mai slujește. E ridicată pe ruinele unui templu păgân
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Situată într-o zonă pitorească din Țara Hațegului, Biserica "Sfântul Ierarh Nicolae" din Densuş este considerată cea mai veche biserică din România. A fost construită pe ruinele unui templu păgân, închinat zeului Marte, cu pietre fasonate aduse de la ruinele cetății Ulpia Traiana Sarmizegetusa, aflată în apropiere. Localnicii cred, însă, că biserica din Densuș este cea mai veche din lume în care se slujește.
Lăcașul de cult se află nu departe de Prislop, locul în care credincioşii spun că Arsenie Boca ar înfăptui și acum minuni, scrie Glasul Hunedoarei. Specialiștii în istoria Evului Mediu spun că biserica de la Densuș a fost construită în secolul al XIII-lea, însă părintele Alexandru Gherghel, care slujește aici, e convins că știe adevărata poveste a lăcașului de cult.
„Aici a fost un templu păgân, în secolul III. Turla actualei biserici a fost, în antichitate, un coş de evacuare a fumului rezultat în urma sacrificiilor care se făceau. Pe acest loc a fost, de fapt, mausoleul ridicat în memoria generalului Longinus, cel care a condus o legiune romană şi a murit în timpul războaielor pentru cucerirea Daciei. Toţi turiştii ştiu că biserica a fost construită doar cu pietre de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Eu le spun că, în Densuş, în antichitate au existat cel puţin şapte construcţii romane care n-au mai supravieţuit”, a explicat, pentru sursa citată, părintele Alexandru Gherghel.
Oamenii locului se mândresc cu faptul că biserica din Densuș nu se poate asemăna, din punct de vedere arhitectural, cu niciun alt lăcaș de cult de pe teritoriul României. Istoricii au fost impresionați de felul în care meșterii care au ridicat-o au reușit să îmbine arhitectura vremurilor cu elemente din construcțiile romane, notează sursa citată. Gurile de canal antice au fost transformate în ferestre, coloanele romane în contraforturi, iar altarele romane ar fi fost așezate unele peste altele pentru a deveni stâlpi. De asemenea, leii funerari romani au devenit decoraţii de cornişe, iar fragmente de sarcofage au fost descoperite în zidurile lăcașului de cult.
Pictura din biserica de la Densuș a fost restaurată în ultimii 15 ani. Specialiștii au scos la iveală lucrări inedite, precum Iisus purtând un cojocel haţegan, în timp ce-i împărtăşeşte pe credincioşi, sau chipul Mântuitorului pus pe un ştergar haţegan.
„Pictura s-a restaurat, avem şi încălzire prin pardoseală şi-i mulţumim lui Dumnezeu pentru asta. Această biserică a supravieţuit prin voia Lui. Pictura au distrus-o şi calvinii, mai apoi şi turcii, după care şi tătarii. Acum am reuşit să recuperăm mare parte din ea”, a mărturisit părintele Gherghel.
Potrivit istoricilor, în secolul al XIX-lea, biserica a fost în pericol de a fi pusă la pământ chiar de localnici care voiau un lăcaș de cult mai mare. Atunci a fost salvată prin intervenția autorităților regale de la Budapesta. Mai apoi, lăcașul de cult a fost promovat chiar de comuniști, imaginea acestuia aflându-se pe timbrele de 40 de ani, vândute de Poșta Română.
Biserica a fost restaurată în anii 2003 şi 2005, prin contribuţia Ambasadei Statelor Unite ale Americii şi a Ministerului Culturii. Din anul 1991, ea a fost propusă pentru a face parte din patrimoniul UNESCO.
<iframe width="808" height="454" src="https://www.youtube.com/embed/QDpvZKu_EDg" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen></iframe>
Sursă foto : povestea-locurilor.ro
Citește și VIDEO / Urmăriți „Uranissima”, emisiunea prezentată de Urania. Previziuni pentru săptămâna 30 aprilie- 6 mai 2018
