Cătălin Predoiu, atac la liderii politici din România: „Trebuie să treacă dincolo de stereotipul PNRR și gestiunea de costuri”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Într-o analiză asupra noii dinamici globale, ministrul interimar al Afacerilor Interne, liberalul Cătălin Predoiu, atrage atenția asupra necesității unei schimbări profunde de mentalitate în politica de la București. Pornind de la discursul susținut la Atena de secretarul de stat american Marco Rubio, Predoiu subliniază că „timpul strategic s-a comprimat” și că „în câțiva ani se pot fixa poziții cu efecte pentru decenii”.
Cuprins:
Mesajul Statelor Unite către continentul european
Liberalul susține, într-un editorial publicat pe site-ul său, că discursul lui Rubio „are o miză politică foarte concretă: relația dintre Statele Unite și Europa într-o lume globală care a reintrat într-o logică a competiției și a contestării leadershipului american și occidental”.
Analizând linia trasată de Washington, ministrul Afacerilor Interne arată că mesajul Statelor Unite către continentul european este unul direct.
„După ani buni de «business as usual», Administrația Trump a pus în mișcare un amplu proces de consolidare a puterii americane, prin reindustrializare, refacerea capacității de apărare, consolidarea controlului asupra lanțurilor critice de aprovizionare și intensificarea competiției pentru tehnologiile și industriile viitorului: energie, inteligență artificială, semiconductori, minerale critice, securitate cibernetică și spațiu”, a spus Predoiu
În acest context, invitația adresată Europei este de a părăsi pasivitatea și de a deveni un partener de egale dimensiuni în protejarea valorilor comune.
„SUA, prin vocea secretarului de stat Rubio, cer Europei să se «trezească» și să vină alături de ele. Rubio folosește chiar această imagine: Europa poate să se «trezească din lunga sa adormire» și să reaprindă focul care s-a aprins aici, în Grecia, cu milenii în urmă. Acesta este, cred, centrul politic al discursului”, a mai adăugat el.
Reorientarea securității: „Industria devine securitate”
Conform analizei lui Predoiu, modelul actual al alianțelor transatlantice nu se mai bazează pe garanții pasive, ci pe capacități concrete depuse la masa comună. În opinia sa, Rubio afirmă că scopul instituțiilor și alianțelor este apărarea suveranității statelor care le compun: „Identitățile naționale și interesele comune coexistă și se pot consolida reciproc”.
„În aceeași logică, frontiera dintre economie și securitate se estompează. Rubio leagă explicit reindustrializarea, energia, tehnologiile avansate, dronele, armamentul, semiconductorii, mineralele și cyber-ul de puterea națională. Industria devine securitate. Energia devine securitate. Tehnologia devine securitate. Lanțurile de aprovizionare devin securitate”, consideră viceprim-ministrul României.
Oportunitatea României
Aplicând aceste concluzii la nivel național, ministrul liberal punctează că poziția geografică a României - Marea Neagră, Dunărea, flancul estic al NATO - oferă un potențial uriaș, însă geografia simplă nu garantează relevanța fără proiecte concrete și capital uman valorificat.
Predoiu evidențiază resursa strategică reprezentată de tinerii performanți din domeniul tehnologic și al științelor, subliniind că marea provocare a României este transformarea simplului statut de membru NATO și UE într-un factor de influență reală:
„Schimbarea de epocă ridică acum o altă problemă: cum transformăm această apartenență în relevanță și această relevanță în influență care, închizând cercul, să servească intereselor naționale economice, politice etc.?”, întreabă acesta, susținând că „răspunsul trece prin dezvoltarea capacității: infrastructură, industrie, energie, apărare, conectivitate, tehnologie, relații politice solide și proiecte care creează interese comune pe termen lung”.
Cătălin Predoiu spune că una dintre concluziile importante ale discursului lui Rubio pentru statul român este „aliatul relevant este aliatul capabil, pozitiv predictibil și credibil. Un stat care își cunoaște interesele, înțelege interesele comune și vine la masa alianței cu soluții și contribuții concrete”.
El mai adaugă că: „România poate urmări și o miză suplimentară: să nu fie doar parte a soluțiilor concepute de alții, ci să vină ea însăși cu idei, proiecte și formule noi de cooperare. Într-o perioadă de reașezare, relevanța crește și prin capacitatea de a propune.”
Un avertisment direct pentru liderii politici
Finalul analizei sale atrage atenția asupra faptului: „clasa politică românească nu (mai) poate ignora noua dinamică geopolitică”. Cătălin Predoiu pune sub semnul întrebării capacitatea partidelor de a depăși lupta politică de zi cu zi pentru a adresa mizele majore ale statului.
„Statele care înțeleg schimbarea, își definesc interesele și acționează în fereastra de oportunitate își pot securiza și consolida relevanța în ordinea care se generează astăzi în timp real. În acest context, partidele politice au în față o sarcină națională semnificativ diferită de cea de ieri, în care evoluam într-un «status quo» geopolitic relativ: au sarcina istorică de a proiecta interesele țării și de a le dezvolta într-o lume politică globală mult mai dinamică și pronunțat competitivă, în care «tichetul» relevanței este capacitatea națională”, a punctat ministrul.
Concluzia sa pune sub semnul întrebării prioritățile liderilor politici actuali, lăsând deschisă problema maturității clasei conducătoare:
„Sunt ele preocupate real și concret de această sarcină? Consumă zilnic liderii acestor partide, nu doar președinții, ci toți cei care îi înconjoară și le influențează natural decizia, timp strategic pentru a gândi și a contribui la această sarcină națională? Există discuții transpartinice pe aceste teme de interes major, dincolo de stereotipul «penerere» și «gestiunea de costuri»? Înțeleg ele, partidele prezente, faptul că, tocmai schimbând mentalitatea cu care se abordează leadershipul politic al țării și extinzând orizontul strategic, pot rezolva mai ușor și temele naționale? Rămâne de văzut”.
