Ceauşescu, alungat cu ciuperci de la Peleş

În 1875 se pune piatra de temelie a castelului, sub care sunt îngropate câteva zeci de monede de aur de 20 de lei, primele care au avut pe ele chipul lui Carol I. Chiar după inaugurarea sa, din 1883, Peleşul va mai suferi modificări, extinzându- se mereu.

La forma actuală se ajunge abia în 1914 (anul morţii regelui Carol I).

Pe lângă Peleşul propriu- zis, în zonă au mai fost înălţate încă două construcţii mai mici, Pelişorul şi Foişorul.

Conform unor calcule, între 1875 şi 1914 la Peleş s-au cheltuit peste 16 milioane de lei-aur, o sumă uriaşă la acea vreme.

Menţionăm că în 1914, salariul mediu era de 200 de lei, din care se putea întreţine decent în Bucureşti o familie compusă din trei persoane.

Conform statisticilor epocii, o asemenea familie cheltuia 62 de lei pe alimente, 26 de lei pe îmbrăcăminte/ încălţăminte, 52 de lei pe chirie, iar restul de 60 pe divertisment.

Muzeografii l-au păcălit pe dictator

Familia Ceauşescu a vizitat castelul destul de rar. O poveste care circula în anii ‘80 spunea că soţii Ceauşescu ar fi dorit să-şi stabilească o reşedinţă de protocol la Peleş. Cunoscându-se faptul că aceştia aveau mania de a ordona tot felul de demolări şi de schimbări, muzeografii i-au speriat, spunându-le că în interiorul castelului este o ciupercă ce atacă elementele din lemn şi este foarte dăunătoare omului, scăpând astfel de cuplul dictatorial.

Recomandări

Cazul „Nordis” de Alba: 211 oameni, lăsați fără 12 milioane de euro: „A fost momentul în care mi-am dat seama că am fost înșelat”

În 2006, Guvernul român a anunţat retrocedarea castelului fostului rege Mihai I de România. Imediat după dobândirea titlului de proprietate, au început negocierile şi Peleşul a revenit în custodia statului român ca muzeu istoric. În schimb, Guvernul român a acordat 30 de milioane de euro Casei Regale a României.

Citiţi mâine în Libertatea despre stâncile magice din Bucegi

Urmărește-ne pe Google News