Cel mai rapid drum între două orașe din Bulgaria e prin România
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Bulgarii au descoperit cu revoltă un paradox care arată prăpastia din infrastructură. Pentru a ajunge mai repede din Ruse în Vidin, vecinii de la sud trebuie să treacă granița și să circule pe drumurile României, anunță Profit.ro.
Cuprins:
Patru ore și jumătate prin România, peste cinci ore prin Bulgaria
Potrivit datelor de pe platformele de navigație, traseul prin România între cele două orașe dunărene durează aproximativ 4 ore și 36 de minute. În schimb, ruta internă bulgară, prin Plevna, nu poate fi parcursă în mai puțin de 5 ore și 7 minute, scrie publicația bulgară Dunav Most, citată de Rador.
Autostrada Hemus, șantier fără sfârșit de peste 50 de ani
Situația absurdă are o cauză principală: eșecul finalizării autostrăzii Hemus, considerată coloana vertebrală a nordului Bulgariei. Lucrările au început în 1974, cu promisiunea de a lega Sofia de Varna și de a impulsiona dezvoltarea regiunii.
O jumătate de secol mai târziu, autostrada este încă un puzzle cu porțiuni lipsă. Ministrul dezvoltării regionale, Ivan Ivanov, a declarat recent că, dacă actuala majoritate își duce mandatul la capăt, „planificăm ca autostrada Hemus să fie pusă în funcțiune în 2029”. Asta înseamnă că, și în scenariul optimist, drumul nu va fi gata decât după 55 de ani de la începerea construcției.
Schengen a făcut drumurile din România mai atractive
Intrarea Bulgariei în spațiul Schengen, în ianuarie 2025, a schimbat radical situația. Eliminarea controalelor la frontierele terestre a făcut ca șoselele din România să fie accesibile fără formalități, devenind o alternativă reală la infrastructura deficitară din nordul Bulgariei.
Rezultatul? Bulgaria este, practic, prima țară din Uniunea Europeană unde cetățenii călătoresc mai rapid între orașe proprii tranzitând o țară vecină.
Banii există, proiectele întârzie
Planurile oficiale prevăd investiții de aproape 4 miliarde de euro în nordul Bulgariei până în 2027. Totuși, la jumătatea anului 2025, doar 1,59 de miliarde au fost cheltuite efectiv. Problema nu este lipsa fondurilor, ci incapacitatea de a duce proiectele la bun sfârșit la timp și cu calitate.
Regiunile din nord rămân constant în top 10 cele mai sărace zone din Uniunea Europeană, măsurat prin PIB-ul pe cap de locuitor. În același timp, România dezvoltă rețele rutiere mai rapide și mai eficiente, care ajung să servească și nevoile vecinilor de peste Dunăre.
Acest paradox, în care drumurile străine devin salvarea cetățenilor, este poate cea mai dureroasă dovadă a decalajului de dezvoltare dintre nordul Bulgariei și restul Europei.
