Cele trei scenarii aflate pe masa de lucru a coaliției pentru „reforma” administrației publice locale: de la forma radicală a lui Bolojan la varianta „îndulcită” a PSD

Ce vrea Bolojan, ce vrea PSD

Forma cea mai dură a planului de concedieri este cea prezentată de prim-ministrul Ilie Bolojan, în care reducerea posturilor totale ar fi de 40%, ceea ce ar însemna, o diminuare cu 10% a numărului efectiv de personal. Printr-o asemenea opțiune, circa 13.000 de bugetari din teritoriu ar pleca acasă.

După cum a scris în repetate rânduri Libertatea, o asemenea variantă ar afecta primării și CJ-uri conduse atât de lideri ai PSD, dar și ai PNL. Pentru a nu pune pe butuci unele instituții s-a convenit inclusiv varianta ca în UAT-urile unde e nevoie, conform simulării, de restructurări masive, să existe o limită de concedieri a cel mult 20% din personalul existent, în condițiile în care pe hârtie datele arătau că ar trebui și peste 30%.

Ilie Bolojan a fost inflexibil și la ținerea cont că unele UAT-uri și-au externalizat serviciile, ceea ce înseamnă că nu mai au, de exemplu, personal pentru curățeni, și stau mult mai bine la cifre, în timp ce unii încă au acest serviciu sau altele, ceea ce duce la mărire schemei de personal, după cum a explicat un primar de municipiu pentru Libertatea, sub condiția anonimatului.

La polul opus este cel mai nou scenariu, care vine dinspre PSD și e o variantă „îndulcită” a reformei lui Bolojan. În această variantă, s-ar merge pe un 5% concedieri din numărul total de posturi ocupate, în timp ce ceilalți 5% ar fi bani economisiți prin reducerea cheltuielolor administrației, adică de la „bunuri și servicii”. Așadar, o primărie să strângă cureaua de așa natură încât să evite cheltuirea banilor pe evenimente publice sau alte investiții nenecesare, ca să fie nevoită să renunțe la un număr cât mai mic de oameni. Surse social-democrate au explicat faptul că trebuie dată autonomie primarului pentru a decide el cât anume vrea să economisească prin concedieri și cât prin alte măsuri.

Pe de altă parte, surse politice au explicat că varianta 5%-5% poate suferi unele modificări, adică să fie crescut puțin mai mult procentul disponibilizărilor.

Calea de mijloc, adusă în față de UDMR

Al treilea scenariu este cel avansat de UDMR, potrivit informațiilor Libertatea. Președintele Kelemen Hunor chiar a vorbit public de posibiliatea ca disponibilizările să fie de 7-8% din numărul total de posturi ocupate, în timp ce 2-3% să reprezinte o mai bună drămuire a banului public prin reducerea unor bani de la oprirea investițiile nenecesare, carburant, întreținere etc. Practic, numărul concedierilor ar fi unde de aproximativ 10.000.

Sursele Libertatea, inclusiv cele din partidul lui Ilie Bolojan, văd varianta înaintată de UDMR ca pe cea mai acceptabilă și cu cele mai mare șanse de reușită, pentru că reușește și să dea un exemplu prin reducerea cheltuielilor publice în UAT-uri unde au fost angajări excesive, dar nici să nu afecteze sistemic întreaga administrație publică.

Zilele acestea continuă discuții pe tema reformei administrației publice, după ce Guvernul trebuie să convină și asupra formei rectificării bugetare, la rândul său amânată multe săptămâni. Social-democrații vor să fie gata o formă cât mai în regulă pentru ei a reformei până în Congresul PSD, în timp ce liberalii au toți ochii îndreptați către Bolojan, cel care decide cu mână de fier pozițiile PNL, cu anunțarea târzie a colegilor de partid. Cei mai relaxați în ceea ce privește reforma administrației publice sunt cei din USR, unde numărul mic de primari nu îi afectează, cu toate că și edili cu nume sonore, ca Dominic Fritz (primar al Timișoarei) sau Elena Lasconi (primar al orașului Câmpulung), vor trebui să facă disponibilizări.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE