Cele zece evenimente care au marcat anul 2025: de la revenirea lui Trump și războaie fragile, la jafuri spectaculoase și recorduri climatice
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Anul 2025 a fost marcat de evenimente semnificative pe scena internațională, conform unei selecții realizate de AFP. Printre acestea se numără revenirea controversată a lui Donald Trump la Casa Albă, încercările de pace din Ucraina, un armistițiu fragil în Gaza și escaladarea tensiunilor comerciale globale.
Cuprins:
- Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă
- Situația din Ucraina rămâne tensionată
- Armistițiul din Gaza
- Comerțul global, zguduit de măsuri protecționiste
- Alegerea unui nou Papă
- Revoltele tinerilor din generația Z
- Dezvoltarea inteligenței artificiale
- Evenimente climatice extreme
- Jaf spectaculos la Luvru: bijuteriile Coroanei, furate în doar opt minute
- Lovituri americane în Caraibe și Pacific: acuzații, controverse și tensiuni cu Venezuela
Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă
Donald Trump s-a întors la Casa Albă în ianuarie 2025 pentru al doilea mandat, adoptând rapid măsuri conforme doctrinei sale „America pe primul loc”. Printre acestea se numără inițiative protecționiste, expulzarea în masă a imigranților aflați în situație ilegală și desființarea unor părți ale statului federal. Deși o parte din deciziile sale au fost blocate de justiție, Trump a continuat să emită ordine și decrete în ritm accelerat.
Criticii săi îl acuză de dispreț față de drepturile fundamentale și alte puteri ale statului. Președintele a trimis Garda Națională în mai multe orașe conduse de democrați, a luat măsuri împotriva presei și a încercat să elimine programele de diversitate și incluziune. În plan internațional, abordările sale diplomatice au avut succes variabil, în special în relațiile cu partenerii europeni.
Nemulțumirea americanilor față de problemele economice, precum costul ridicat al vieții, este în creștere, conform sondajelor. Partidul Republican a suferit pierderi semnificative în alegerile locale, ceea ce pune în pericol poziția sa la alegerile de la jumătatea mandatului din toamna anului 2026.
Situația din Ucraina rămâne tensionată
După revenirea lui Donald Trump la putere, au fost întreprinse primele încercări serioase de a încheia războiul din Ucraina, declanșat în februarie 2022 odată cu invadarea acestei țări de către Rusia. Atitudinea președintelui american a oscilat între susținerea și criticarea liderilor Vladimir Putin și Volodimir Zelenski.
Un moment controversat a avut loc în februarie 2025, când Trump l-a criticat public pe președintele ucrainean pentru lipsa de recunoștință față de sprijinul Statelor Unite. Ulterior, discuțiile dintre ruși și ucraineni, desfășurate la Istanbul, precum și o întâlnire directă între Trump și Putin în Alaska, nu au dus la rezultate semnificative. În octombrie, SUA au adoptat sancțiuni împotriva sectorului petrolier rus.
La sfârșitul lunii noiembrie, au avut loc negocieri internaționale bazate pe un plan de pace american. Deși Kievul și aliații săi europeni considerau inițial că proiectul favorizează Moscova, ulterior au raportat unele progrese după noi runde de discuții în decembrie. Cu toate acestea, problema teritoriilor ucrainene sub control rusesc rămâne nerezolvată.
Pe front, conflictul continuă. Rusia a avansat în estul Ucrainei și a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice și feroviare ucrainene. În replică, Ucraina a vizat instalațiile petroliere rusești.
Armistițiul din Gaza
Presiunile diplomatice ale Statelor Unite au contribuit la un armistițiu între Israel și Hamas, la doi ani de la izbucnirea conflictului din Fâșia Gaza. Războiul a fost declanșat pe 7 octombrie 2023, în urma unui atac al mișcării islamiste palestiniene pe teritoriul israelian.
Armistițiul a permis retragerea parțială a trupelor israeliene din Gaza, schimbul ostaticilor și creșterea ajutorului umanitar pentru regiune. Cu toate acestea, violențele continuă, iar cele două părți se acuză reciproc de încălcarea acordului. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că speră să înceapă curând a doua etapă a armistițiului, care ar trebui să ducă la demilitarizarea Fâșiei Gaza.
În contextul regional, tensiunile rămân ridicate, cu atacuri israeliene asupra Hezbollah în Liban și asupra instalațiilor nucleare iraniene. În iunie, un război de 12 zile între Israel și Iran a fost declanșat de un atac israelian, iar în septembrie, Israelul a vizat liderii Hamas din Qatar.
Comerțul global, zguduit de măsuri protecționiste
Donald Trump a introdus, pe fondul nemulțumirilor legate de schimburile comerciale, noi taxe pentru produsele importate în SUA. Taxele au variat în funcție de țară sau sector, fiind vizate în special industriile strategice precum oțelul, aluminiul și cuprul.
Mai multe țări au răspuns cu represalii comerciale, dar negocierile au dus, în cele din urmă, la acorduri cu Uniunea Europeană și China, încheiate în octombrie. Însă discuțiile cu Canada au fost suspendate din cauza unor dispute publice. În noiembrie, Trump a eliminat taxele vamale pentru anumite produse alimentare, în încercarea de a reduce costurile de trai pentru americani.
Alegerea unui nou Papă
La 8 mai 2025, Robert Francis Prevost, în vârstă de 69 de ani, a fost ales Papă, devenind primul Suveran Pontif american. Sub numele de Leon al XIV-lea, el continuă direcția socială a predecesorului său, Francisc. Noul papă, originar din Chicago și fost misionar în Peru, susține săracii, imigranții și inițiativele ecologice.
Totodată, Leon al XIV-lea a reluat celebrarea liturghiilor tradiționaliste la Vatican, dar a exclus, cel puțin temporar, posibilitatea hirotonisirii femeilor diaconi sau recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex.
Revoltele tinerilor din generația Z
Tinerii din generația Z au fost implicați în mișcări de protest în întreaga lume, de la Peru și Maroc, până în Nepal și Madagascar. Ei au luptat împotriva corupției, restricțiilor impuse rețelelor sociale și condițiilor economice precare. În Madagascar, manifestațiile au dus la răsturnarea președintelui Andry Rajoelina.
În Europa, tinerii au protestat față de corupție, iar prăbușirea acoperișului unei gări renovate în Serbia a declanșat luni de demonstrații. În Asia, protestele din Nepal au rezultat în demisia prim-ministrului, în timp ce în Tanzania, manifestațiile postelectorale au fost reprimate violent.
Dezvoltarea inteligenței artificiale
Cheltuielile globale pentru dezvoltarea inteligenței artificiale au crescut vertiginos în 2025, atingând 1.500 de miliarde de dolari. Investițiile masive au generat atât interes, cât și temeri privind o posibilă bulă speculativă pe piețele financiare.
De asemenea, AI a stârnit controverse din cauza problemelor de etică și securitate. Într-un caz tragic, părinții unui adolescent american au acuzat un chatbot că ar fi contribuit la sinuciderea copilului lor. Drept urmare, autoritățile din California au introdus reglementări pentru chatboți, iar Australia a interzis rețelele sociale pentru copiii sub 16 ani.
Evenimente climatice extreme
Anul 2025 a fost marcat de fenomene meteorologice extreme, intensificate de schimbările climatice. Uraganul Melissa a distrus zone întinse din Jamaica și a cauzat inundații în Haiti și Cuba. În Asia de Sud-Est, taifunurile și furtunile tropicale au provocat pagube semnificative în Filipine, Vietnam, Sri Lanka și Indonezia.
Europa a fost afectată de incendii forestiere de mare amploare, în special în regiunea Mediteranei franceze. În Statele Unite, incendiile au dus la închiderea unor zone turistice importante, inclusiv partea nordică a Grand Canyon.
Jaf spectaculos la Luvru: bijuteriile Coroanei, furate în doar opt minute
Pe 19 octombrie, mai mulți hoți, deghizați în muncitori, au pătruns în Luvru în plină zi. Aceștia au utilizat un lift destinat transportului de marfă, după ce în prealabil spărseseră o fereastră. În doar opt minute, au tăiat vitrinele cu un disc dur și au furat bijuterii ale Coroanei, evaluate la 88 de milioane de euro. În timpul fugii lor pe scutere, hoții au scăpat coroana împărătesei Eugénie, soția lui Napoleon al III-lea, care a fost ulterior găsită avariată.
Lovituri americane în Caraibe și Pacific: acuzații, controverse și tensiuni cu Venezuela
Tot în 2025, Statele Unite au desfășurat o amplă operațiune militară în apropierea Venezuelei, oficial pentru a combate traficul de droguri către America. Din luna august, nave americane au efectuat mai multe atacuri în Caraibe și Pacific asupra ambarcațiunilor suspectate de contrabandă cu droguri. Acțiunile s-au soldat cu aproximativ 100 de morți, însă legalitatea acestor operațiuni a fost subiect de controversă, potrivit experților.
Guvernul din Caracas consideră că aceste acțiuni sunt un pretext pentru înlăturarea președintelui Nicolas Maduro și preluarea controlului asupra resurselor petroliere ale Venezuelei. După ce Statele Unite au confiscat un petrolier venezuelean pe 10 decembrie, Washingtonul a impus un „blocaj total” asupra petrolierelor sancționate care transportă țiței către sau dinspre Venezuela.
