Cercetătoare cu doctorat în Belgia care luptă de 4 ani pentru a fi recunoscută coautoare a unui articol științific. „Când m-am întors, nu am prevăzut magnitudinea imposturii”

Andrada Lazea-Stoyanova este cercetătoare la Institutul Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației (INFLPR) de la Măgurele. Are un doctorat la Universitatea Hasselt din Belgia și apoi, timp de trei ani, a avut o poziție de cercetător postdoctoral la Institutul Național de Știința Materialelor din Tsukuba, Japonia.

A decis apoi, în 2011, să se întoarcă în țară.

„Am crezut că având competențele necesare, pot face față unui sistem căruia îi știam deficiențele, că doar de aia am plecat. Dar când m-am întors, nu am prevăzut magnitudinea imposturii”, spune astăzi, la 12 ani distanță, cercetătoarea.

Astăzi este în proces cu Ministerul Cercetării și Inovării și cu Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării – CNE pentru a-i fi recunoscută contribuția la un articol științific. Recursul se va judeca la Înalta Curte de Casație și Justiție în decembrie anul acesta. Cum a ajuns aici?

„O colegă mi-a cerut să o ajut și să lucrăm împreună pentru un articol, după care, în 2019, am văzut că articolul exista online, rezultatele pe care le trimisesem cu scopul de a lucra împreună pentru acest articol erau deja publicate. Pe lângă faptul acesta, de a-mi fi publicat fără acordul meu rezultatele științifice, rezultatele muncii mele pentru care am drept de autor exclusiv, am observat și o falsificare a datelor respective”, a povestit Andrada Lazea pentru Libertatea. Potrivit cercetătoarei, o imagine realizată cu aparatul cu scanare electronică de baleaj avea modificată scala.

Ce spune Consiliul Național de Etică

În 2019, a ajuns să facă o sesizare la comisia de etică a institutului la care lucrează. Fiindcă nu a primit niciun răspuns în termenul legal, a mers mai departe la Consiliului Național de Etică (CNE). La două zile după sesizare a primit și răspunsul de la comisia INFLPR. În linii mari, comisia îi spunea că nu are dreptate, cu excepția unui membru care a scris o poziție separată. Cercetătoarea a contestat atunci decizia la CNE și răspunsul i-a venit abia în 2020. Răspuns care practic reiterează că cercetătoarea nu e îndreptățită să ceară să fie trecută coautoare. 

„Petenta a realizat imaginile SEM în decursul a două zile pe parcursul anului 2017 și nu a fost implicată în planificarea experimentelor, analiza acestora, redactarea manuscrisului, corectarea acestuia etc. În acest sens, autorii au decis în mod corect ca petenta să nu fie inclusă ca și coautor”, este justificarea CNE.

„De asemenea, se constată că în fișa postului anexă la contractul individual de muncă pentru funcția de cercetător științific în fizică CS3 sunt prevăzute ca atribuții «operarea microscopului electronic de baleaj pentru investigații asupra materialelor», așadar petenta este remunerată din bugetul de stat pentru analize SEM, pe care este obligată să le efectueze la cererea oricărui angajat INFLPR, fără a solicita, în schimb, o remunerație suplimentară sau vreun avantaj de orice natură”, mai spune Consiliul.

În ceea ce privește falsificarea datelor, acesta spune că „dat fiind că scanarea eronată nu este în favoarea autorilor și nu este propagată, se exclude posibilitatea premeditării (falsificare). (…) Acuzațiile petentei privind o posibilă fraudă (modificare intenționată) nu se susțin.”

„Eu nu sunt operator, sunt cercetător”

Nemulțumită de decizie, Andrada Lazea a mers mai departe și a dat CNE și Ministerul Cercetării în judecată. Aceasta contestă faptul că răspunsurile de la comisia de etică și de la Consiliu au depășit termenul legal, dar și că nu au respectat procedurile interne în luarea deciziilor, cum ar fi faptul că nu au făcut un raport de consens, având în vedere că exista o opinie separată a unui membru.

„La Curtea de Apel, judecătorul care a analizat cauza a fost Ionela Tudor, același judecător care s-a pronunțat și pe cazul de plagiat al domnului prim-ministru Ciucă. Mi-a respins cererea și acum dosarul este la Înalta Curte de Casație și Justiție, în faza de recurs”, spune cercetătoarea.

Cum combate explicațiile Consiliului de Etică? „Eu nu sunt operator, cum spun ei, sunt cercetător. Adică rezultatele mele sunt de cercetare, nu sunt un tehnician. Eu am în fișa postului să utilizez o anumită tehnică, pentru care îți trebuie ani de zile să ajungi să poți să o faci și atunci devii specializat pe așa ceva. Asta nu înseamnă, cum a interpretat CNE, că orice angajat poate să-mi ceară mie ceva și eu să lucrez pentru acea persoană”, spune cercetătoarea. 

„Trebuiau să mă anunțe dacă folosesc datele respective pentru că sunt singurele rezultate din articol care stau la baza concluziilor articolului, deci sunt importante. Fără imaginea respectivă, concluziile nu existau”, continuă aceasta.

Ce se câștigă de pe urma unui articol științific

În ceea ce privește modificarea datelor din articol, așa cum susține și membrul comisiei care a scris o poziție separată, Andrada Lazea spune că „falsificarea, în lege, nu este sancționată dacă ai avantaj sau nu”.

De asemenea, de pe urma oricărui articol publicat, un cercetător are o serie de câștiguri. Articolele științifice sunt luate în calcul la sporul de performanță, care poate însemna între 10 și 20% la salariu. Apoi, există și o premiere anuală a fiecărui articol, de către Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării, subordonată Ministerului Cercetării. „Suma se împarte la numărul de autori și apoi, oamenii care publică își îndeplinesc mult mai rapid criteriile pentru a accesa un post cu un grad superior, deci este avansarea în carieră”, completează cercetătoarea. Articolul în cauză a fost premiat cu 10.000 de lei.

„Conflictul e încheiat de mult”

„Toate demersurile acestea s-au făcut în forurile către care se adresează aceste situații, la Consiliul de Etică, la comisia de etică din cadrul institutului. Eu consider că lucrurile au fost stabilite de către forurile competente. Conflictul e încheiat de mult deja, deciziile sunt luate de mult”, a declarat și Veronica Sătulu, autoarea principală a articolului științific, pentru Libertatea.

„Vă facem cunoscut că institutul nostru tratează cu maximă responsabilitate toate conflictele, în atare situație, dacă este cazul făcându-se aplicabile dispozițiile Codului Muncii, cât și cele de natură academică, având responsabilă o Comisie de Etică”, a fost și răspunsul succint al INFLPR.

CNE nu știe care este timpul mediu în care răspunde la solicitări

Consiliul Național de Etică a răspuns solicitării Libertatea că nu poate oferi informații în cazul cercetătoarei Andrada Lazea „întrucât acestea sunt exceptate de la liberul acces, referindu-se la date personale” care fac și obiectul unor „dosare pe rolul instanțelor de judecată încă nefinalizate”. 

Libertatea a solicitat ca instituția să ne spună și care este timpul mediu în care răspund la sesizări, având în vedere că acesta este una dintre acuzațiile care se aduc CNE. „Vă informăm că o astfel de statistică nu a fost efectuată la nivelul consiliului, prin urmare, datele nu există într-un format care să poată fi comunicat în prezent”, a fost răspunsul acesteia.

O revoluție în etica din cercetare

Andrada Lazea este și membră a organizației internaționale „Marie Curie” Alumni Association, finanțată de UE, în cadrul căreia a participat la mai multe seminarii pe teme științifice și a urmat și un curs de etică în cercetare. 

Cercetătoarea spune că a decis să ducă această luptă pentru a-i fi recunoscut coautoratul și în instanță pentru a arăta că mecanismele care trebuie să supravegheze bunele practici din cercetarea românească nu funcționează.

„În alte state europene au ofițeri de integritate, specialiști care doar asta fac. În România, membrii acestor comisii de etică sunt cercetători și pe lângă aceste atribuții, ei fac și parte dintr-o comisie de genul ăsta, dar nu sunt specializați în legislație, în practici europene, în ghiduri de respectarea eticii și deontologiei profesionale”, mai spune cercetătoarea.

În ultimii trei ani, s-a gândit dacă ar trebui să plece din nou din țară. „Este o opțiune plecarea, dar nu știu ce rezolvă. Pleacă toată lumea și ce facem?”

Andrada Lazea își dorește pe viitor să producă o schimbare în felul în care este văzută etica în cercetare în țara noastră și eventual pregătirea unor ofițeri de integritate: „În afară, consecințele pentru universitatea sau institutul respectiv sunt foarte grave, practic nu vei mai primi fonduri dacă tu ca instituție nu vei putea să gestionezi cazuri de încălcare a eticii și bunele practici.”

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro