Cerșetori de carieră! Jurnaliștii de la ziarul suedez Expressen au urmat un «amarât» până acasă, la Buzău

Suedezii se poartă frumos cu ei

Încercările suedezilor de a-i face pe romi să se întoarcă acasă şi să îşi pună în ordine viaţa presupun, de obicei, sume de bani şi un bilet de avion spre casă. Soluţia suedezilor este însă doar un alt mod de a cerşi. Locuitorii din Aleea Grădinilor, o stradă din zona industrială a Buzăului, sunt cei mai mulţi şomeri de la diversele fabrici din zonă.
Aproape toţi au fost în Örebro, iar zilele astea au aflat că cerşetorii de acolo sunt plătiţi acum cu 1.500 de euro pentru a merge acasă, aşa că se fac planuri: “Până acum am strâns bani de bilet până în Suedia, mă gândesc să plec acolo, să fac bani şi să mă întorc acasă, din nou”, spune un tată a cinci copii, care vrea astfel să tragă electricitate în casă.

Decât muncitor mai bine cerşetor

Astfel de iniţiative fac tot mai grea sarcina unor ONG-uri care încearcă să îi integreze pe aceşti oameni în câmpul muncii. Este şi cazul organizaţiei “De la inimă la inimă”, care încearcă să ofere de muncă unor romi care să împletească coşuri pentru a fi apoi vândute în magazine din Suedia.
Din păcate, românul Răzvan Popescu, cel care merge prin sate şi încearcă să găsească 50 de oameni dispuşi să lucreze, are o sarcină extrem de grea: “Cei mai mulţi spun că pot câştiga mai mult din cerşit, în Suedia, şi refuză”.
De aceeaşi părere este şi Florin Ianovici, preşeditele fundaţiei “Viaţă şi Lumină”, susţinută de asociaţia suedeză “Misiunea doctorilor”, care de 22 de ani are grijă de oamenii străzii.
“Dacă le dai bani, e ca şi cum le-ai da salariu pentru a sta pe stradă. Asta ar duce la rămânerea lor pe stradă şi chiar la încurajarea altora să vină în Suedia. Şi atunci când stau pe străzi şi cerşesc, copiii vor fi lăsaţi în continuare acasă, unde nu are nimeni grijă de ei, nu primesc educaţie, iar familia nu va avea nici un viitor. Poate că ne simţim obligaţi pentru că avem o viaţă bine pusă la punct şi o casă în care să locuim, dar este mai important să facem ceva mai mult decât să le dăm bani, să contactăm ONG-urile şi autorităţile şi să găsim o soluţie pe termen lung pentru cum pot aceşti oameni să-şi schimbe viaţa”, este concluzia specialistului.
Tocmai de aceea, nimic din ceea ce asociaţia sa dăruieşte familiilor defavorizate nu este gratuit. De exemplu, dacă unei familii i se plătesc facturile, părinţii trebuie să promită că îşi lasă fiicele la şcoală şi că nu le mărită.
Copiilor nu li se dau pur şi simplu haine pe care să le vândă la primul colţ de stradă, ci sunt îndemnaţi în schimb să meargă la antrenamente de fotbal.
Citește mai multe aici

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro