Drepturi noi pentru familiile din diaspora: soții străini ai românilor ar putea primi cetățenia fără să locuiască în țară

Cine ar putea cere cetățenia fără să se mute în România

Proiectul se adresează cetățenilor străini și persoanelor fără cetățenie care sunt căsătoriți cu un cetățean român și locuiesc împreună cu acesta în străinătate. Cetățenia s-ar acorda numai la cerere și nu ar fi obținută automat prin căsătorie. Solicitantul ar putea să își stabilească domiciliul în România sau să îl păstreze în străinătate.

Cei doi soți trebuie să conviețuiască de cel puțin 10 ani, calculați de la data la care căsătoria a fost înregistrată sau transcrisă în registrele românești de stare civilă. La stabilirea celor 10 ani ar urma să fie adunate toate perioadele în care soții au locuit împreună, indiferent dacă acestea s-au desfășurat în România sau în altă țară.

Căsătoria de 10 ani nu va fi singura condiție

Persoana care solicită cetățenia va trebui să îndeplinească și celelalte cerințe prevăzute de Legea cetățeniei.

• Solicitantul trebuie să aibă cel puțin 18 ani, să dovedească loialitate față de statul român și să nu fi sprijinit acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale.

• De asemenea, trebuie să aibă o conduită bună și să nu fi fost condamnat în România sau în străinătate pentru o infracțiune care îl face nedemn să devină cetățean român.

• Proiectul trimite inclusiv la condiția privind asigurarea în România a unor mijloace legale pentru o existență decentă.

• Solicitantul trebuie să cunoască limba română și să aibă noțiuni de bază despre cultura și civilizația românească. Totodată, va trebui să cunoască prevederile Constituției și imnul național.

Cererea ar putea fi depusă la ambasadă sau la consulat

Străinii care locuiesc în afara României nu ar trebui să vină în țară numai pentru a-și depune dosarul. Potrivit proiectului, cererea ar putea fi depusă la misiunea diplomatică sau la oficiul consular al României din țara în care solicitantul are domiciliul ori reședința legală. Dosarul ar urma să fie trimis Comisiei pentru cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie.

Fiecare caz va fi analizat individual. Solicitanții vor trece prin verificările legale și de securitate aplicate celorlalte persoane care cer cetățenia română și vor susține interviul prevăzut de procedură. Dacă cererea este aprobată, persoana care își păstrează domiciliul în străinătate ar putea depune jurământul în fața șefului ambasadei sau al consulatului României din țara în care locuiește. Cetățenia se dobândește la data depunerii jurământului.

De ce este cerută o perioadă de 10 ani

Legea actuală permite unui străin căsătorit cu un român să solicite cetățenia după cel puțin cinci ani de căsătorie, dacă are drept de ședere pe termen lung sau rezidență permanentă și locuiește legal în România alături de soțul român. Noua propunere introduce o cale separată pentru familiile care locuiesc în străinătate, dar mărește perioada de conviețuire de la cinci la zece ani.

Inițiatorii susțin că această perioadă mai lungă ar compensa faptul că soții nu locuiesc în România. Înregistrarea căsătoriei în actele românești și durata de zece ani sunt prezentate drept criterii verificabile, menite să reducă riscul căsătoriilor încheiate numai pentru obținerea cetățeniei.

Dosarele ar urma să fie verificate și din punctul de vedere al securității naționale, al ordinii publice și al politicii externe. Autorii proiectului afirmă că simpla existență a unei căsătorii nu va fi suficientă dacă celelalte condiții nu sunt respectate.

Peste 5,7 milioane de români trăiesc în străinătate

Petse 5,7 milioane de români sunt stabiliți în străinătate. Creșterea numărului de români plecați din țară a dus și la mai multe căsătorii între români și cetățeni străini. Multe dintre aceste familii păstrează legături culturale, personale și economice cu România, explică autorii inițiativei.

Aceștia oferă și exemple din alte state europene. Potrivit expunerii de motive, soții cetățenilor italieni care trăiesc în străinătate pot cere cetățenia după trei ani de căsătorie, perioadă redusă dacă au copii. În Olanda și Portugalia, perioada indicată este tot de trei ani, iar în Franța este de patru sau cinci ani, în funcție de înregistrarea cetățeanului francez în registrele consulare. În Elveția, termenul menționat este de cel puțin șase ani, fiind necesare și legături strânse cu țara.

Proiectul de lege a fost înregistrat la Senat pentru dezbatere, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Proiectul nu este dezbătut în procedură de urgență. Pentru ca măsurile să se aplice, propunerea trebuie să parcurgă procedura parlamentară și să intre în vigoare.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro