Cine este Charles Lieber, cercetătorul de la Harvard care dezvoltă „cipuri pentru creier”, tehnologie care ar putea crea „supersoldați” în China

Charles Lieber, de la Harvard la un laborator finanțat de statul chinez

În 2021, Lieber, acum în vârstă de 67 de ani, a fost găsit vinovat în SUA pentru că a ascuns relații financiare cu o universitate chineză și pentru probleme fiscale. A primit o pedeapsă relativ redusă de două zile de închisoare, șase luni de arest la domiciliu și o amendă de 50.000 de dolari.

La puțin timp după aceea, el a ajuns în China, unde a reconstruit un laborator complet nou, cu resurse mult mai mari decât cele de care dispunea la Harvard.

„Am ajuns pe 28 aprilie 2025 cu un vis și nimic mai mult”, a spus Lieber la o conferință din Shenzhen. „Obiectivul meu este să fac din Shenzhen un lider mondial”.

Tehnologia care promite tratamente medicale, dar ridică temeri militare

Interfețele creier-computer sunt considerate una dintre cele mai importante direcții de cercetare din lume. Ele pot ajuta pacienți paralizați să își recapete mobilitatea sau pot trata boli precum SLA.

Totuși, tehnologia are și aplicații militare. Potrivit Departamentului Apărării al SUA, cercetători ai armatei chineze analizează aceste sisteme pentru a crește capacitatea cognitivă și reacțiile soldaților. Mai exact, se discută despre îmbunătățirea „agilității mentale” și a „conștientizării situaționale” pe câmpul de luptă.

Ce sunt interfețele creier-computer și cum funcționează

Interfețele creier-computer, numite și BCI, de la Brain-Computer Interface, sunt tehnologii care permit comunicarea directă între creierul uman și un dispozitiv electronic, fără să mai fie nevoie de mișcări fizice. Pe scurt, creierul tău trimite semnale, iar un computer le „citește” și le transformă în acțiuni.

Adică creierul transmite informații prin impulsuri electrice, iar interfețele creier-computer captează aceste semnale cu ajutorul unor senzori sau electrozi. Procesul are trei pași simpli:

• Creierul generează un semnal (de exemplu, te gândești să miști mâna)
• Dispozitivul captează semnalul
• Computerul îl traduce într-o acțiune (de exemplu, mișcă un cursor sau un braț robotic).

În prezent, aceste tehnologii sunt dezvoltate mai ales în medicină, în recuperarea mișcării la pacienți paralizați, ca ajutor pentru persoane cu boli neurologice, cum este SLA sau restabilirea comunicării pentru oameni care nu mai pot vorbi.

Laboratorul din Shenzhen: bani, tehnologie și cercetare pe primate

Institutul i-BRAIN, condus de Lieber, are acces la echipamente avansate de producție de cipuri și la facilități de cercetare pe primate, considerate esențiale pentru dezvoltarea acestor tehnologii. Pe același campus există un centru cu aproximativ 2.000 de cuști pentru maimuțe, unde se fac studii pentru testarea interfețelor creier-computer înainte de aplicarea pe oameni, arată Reuters.

De asemenea, laboratorul folosește echipamente de litografie de mare precizie, folosite pentru fabricarea microcipurilor, evaluate la milioane de dolari. Bugetul instituției-mamă, finanțat integral de statul chinez, a ajuns la aproximativ 153 de milioane de dolari în 2026.

China face din „cipurile în creier” o prioritate națională

Guvernul de la Beijing a inclus interfețele creier-computer în planul său economic pe termen lung, considerând că această tehnologie poate crea un nou sector industrial major în următorii 10 ani. În paralel, China investește masiv în atragerea cercetătorilor de top din străinătate, inclusiv din Statele Unite.

Laboratorul condus de Lieber face parte din acest ecosistem, construit cu miliarde de dolari și integrat într-o strategie mai amplă de dezvoltare tehnologică.

Pe lângă utilitatea lor în medicină, studiile analizează acum dacă aceste tehnologii ar putea, cu adevărat, crește viteza de reacție a soldaților, ajuta la controlul dronelor doar prin gând sau îmbunătăți concentrarea în situații extreme.

Critici din SUA: „un exemplu că sistemul nu funcționează”

Cazul lui Lieber este văzut de unii experți americani ca o dovadă că măsurile luate de SUA pentru a proteja tehnologiile sensibile nu sunt suficiente.

„Este dovada clară că am identificat problema, am pedepsit-o și totuși nu am reușit să o oprim”, a spus Emily de La Bruyère, analist specializat în China.

Un fost oficial al Agenției Naționale de Securitate a spus că „acesta este exact tipul de caz pe care voiam să-l prevenim. Și totuși, imediat după pedeapsă, a plecat în China”.

Autoritățile chineze nu au răspuns întrebărilor legate de aplicațiile militare ale cercetărilor, iar Lieber a refuzat interviurile, invocând „angajamente curente”. În acest moment nu există dovezi publice că laboratorul dezvoltă direct tehnologii militare, însă legătura dintre cercetarea civilă și cea militară este o preocupare constantă în cazul Chinei.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE