Cifrele rușinii: româncele sunt printre cele mai expuse din Europa la violență domestică și suntem codași la egalitatea de gen
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România are cea mai mare diferență de venituri între femei și bărbați. Doar 11% dintre rectori, respectiv 17,4% dintre parlamentari sunt femei. Studiile europene ne clasează pe ultimele locuri la egalitatea de gen în numeroase domenii: condiții de muncă, educație superioară și accesul la poziții de putere. Acestea sunt câteva dintre cifrele la care să reflectăm în Ziua Internațională a Femeii.
Cuprins:
- România, cea mai mare diferență de venituri între femei și bărbați
- 11% dintre rectorii universităților de stat sunt femei
- România, printre ultimele locuri în UE la reprezentarea femeilor în politică
- România stă de două ori mai prost decât media UE în privința reprezentării femeilor în conducerea companiilor
- România, a treia țară din UE la capitolul violență domestică
Institutul European pentru Egalitatea de Gen (EIGE) măsoară punctajul de egalitate între femei și bărbați în privința condițiilor de muncă, veniturilor, participării la studii superioare și la alte cursuri de formare, timpului dedicat pentru îngrijirea copiilor și accesului la poziții politice. România are un scor mai mic decât media UE la majoritatea domeniilor analizate. Alte studii arată că româncele sunt printre cele mai expuse la violența domestică și la traficul de persoane.
La capitolul egalității între femei și bărbați pe piața muncii, România se poziționează printre ultimele locuri din UE, având un punctaj de 67.6 din 100. Media europeană este de 72.2 puncte, iar țările care respectă cel mai mult egalitatea în muncă sunt Suedia, Danemarca și Olanda.
Cu alte cuvinte, urmărind indicatorii folosiți de EIGE, aflăm că mai multe românce au locuri de muncă part-time - bărbații accesând mai multe joburi full-time -, au joburi mai instabile, mai puține oportunități de avansare în carieră și un program mai puțin flexibil.
Totodată, EIGE se uită și la câte femei lucrează în domeniile ce sunt considerate în continuare ca fiind mai degrabă în responsabilitatea femeilor: sănătate, educație și asistență socială.
România, cea mai mare diferență de venituri între femei și bărbați
În privința inechității veniturilor, femeile din România sunt pe ultimul loc în UE, cu 49.3 puncte din 100. Media europeană este de 74.3, iar țările unde veniturile femeilor și bărbaților se apropie de egalitate sunt Luxemburg, Belgia și Irlanda. Prin venituri, EIGE se referă atât la salarii, cât și la pensii, investiții sau alte surse.
Și referitor la indicatorul „situație economică“, care măsoară puterea de cumpărare și nivelul de sărăcie, inegalitatea de gen din România este printre cele mai mari din UE. Asta înseamnă că femeile din țara noastră sunt mai expuse riscului de sărăcie comparativ cu bărbații, față de majoritatea celorlaltor țări europene.
Asta, în ciuda faptului că toate datele de la Fondul Monetar Internațional arată că o creștere a veniturilor femeilor ar contribui nu doar la combaterea inegalităților de gen, ci și la creșterea economiei.
11% dintre rectorii universităților de stat sunt femei
În privința participării la ciclurile de studii superioare, cât și la alte cursuri de formare în viața de adult, România are din nou cel mai slab punctaj din UE: 52.6, cu 20% mai puțin față de media înregistrată la nivel european. La acest capitol, țările din vârful clasamentului sunt Luxemburg, Olanda și Finlanda.
România este sub media UE și în privința segregării în funcție de domeniile de studiu. Concret, sunt mai multe femei care studiază arte sau științe sociale.
Datele de la Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) arată că învățământul superior și cercetarea din România sunt, în principal, conduse de bărbați:
- doar 11% dintre rectorii universităților de stat sunt femei;
- doar 10% dintre membrii Consiliului de Etică și Management Universitar sunt femei;
- 31,9% dintre directorii institutelor de cercetare și dezvoltare sunt femei.
România, printre ultimele locuri în UE la reprezentarea femeilor în politică
În privința accesului la putere politică, româncele sunt printre cele mai dezavantajate față de colegii lor bărbați din tot spațiul european. România are un scor de 41.6 din 100, mai puțin față de media UE, care înregistrează un punctaj de 56.9. Cele mai progresiste țări din acest punct de vedere sunt Suedia, Finlanda și Franța.
Potrivit datelor Centrului Filia, în România, doar 17,4% dintre parlamentari sunt femei. Procentul este mai mic față de legislativul din 2016-2020, când 19,35% dintre membrii Parlamentului erau femei. Totodată, în Guvernul Cîțu există doar un singur ministru femeie, Raluca Turcan, care a preluat portofoliul Ministerului Muncii.
Însă nici pe listele de candidați ale partidelor pentru alegerile parlamentare nu a existat o paritate între femei și bărbați. O analiză Expert Forum arată că din totalul de candidați, doar 29,5% au fost femei. Partidele cu cele mai puține femei pe liste au fost: Pro România - 24,2%, USR și PNL, cu puțin peste 25% și PSD, care a avut aproape 26%.
Cea mai mare discrepanță se observă la poziția 1 pe listă, unde sunt reprezentați predominant bărbați.Expert Forum:
Studii internaționale arată că o reprezentare mai mare a femeilor în politică aduce mai multe beneficii pentru guvernare, implicit pentru cetățeni. Femeile implicate în politică muncesc mai mult decât bărbații. În plus, ele sunt mai înclinate să colaboreze, să construiască coaliții și să exercite o formă de „leadership“ mai democratică.
O societate guvernată de mai multe femei este mai sănătoasă, la propriu, pentru că direcționează mai mulți bani către serviciile de sănătate, educație și asistență socială, arată aceleași date.
România stă de două ori mai prost decât media UE în privința reprezentării femeilor în conducerea companiilor
Și mai gravă este situația în privința ocupării pozițiilor de conducere în companii. Aici, România are doar 21.5 puncte din 100, mai puțin de jumătate față de media UE.
Asta, în ciuda faptului că mai toate cercetările arată că, dincolo de argumentul echității, este bine să avansăm mai multe femei în mediul de afaceri atât pentru că aduc profit companiilor, cât și pentru a intensifica nivelul de creștere economică la nivel global.
România, a treia țară din UE la capitolul violență domestică
În privința violenței la adresa femeilor, ultimele date disponibile sunt cele de la Eurobarometrul din 2016. Acestea arată că România este a treia țară din UE care consideră că violența domestică este un fenomen des întâlnit. Mai exact, 36% dintre respondenții români au spus că violența împotriva femeilor este foarte răspândită în familii, iar 48% au spus că este destul de răspândită.
În același timp, România este printre primele țări unde cetățenii consideră că violența împotriva femeilor este acceptabilă în anumite circumstanțe și nu ar trebui să fie pedepsită prin lege.
Un alt studiu realizat de Comisia Europeană arată că, în 2018, România era pe locul 5 în UE la numărul de femei traficate: Franța (2.134), Italia (1.743), Olanda (1.109), Germania (1.066) și România (869).
Același raport arată că România stă și mai rău la numărul de copii traficați, fiind pe locul 2 la nivel european (dacă excludem Marea Britanie).
81% dintre victimele traficului de persoane la nivel european sunt fete și femei.Raport Comisia Europeană:
