- Unor persoane din echipa venită în control „li s-a făcut rău, le-a venit să vomite” din cauza mirosului, „deși erau -6 grade Celsius”, povestesc oameni care au fost de față la perchezițiile făcute între 23 și 26 ianuarie.
- În apa de lângă incinerator a fost găsit amoniu în doze de 30 de ori peste valorile normale (90,2 mg/l față de 3 mg/l).
- Când au făcut un experiment judiciar, au descoperit că incineratorul care trebuia să ardă 9 tone la 16 ore a reușit doar „să pârlească” 4 porci de 1.400 kg vreme de 14 ore.
- „Instalația e una improvizată, e un paravan ca să ia banii de incinerare și să îngroape animalele”, au explicat pentru ziar surse judiciare.
- Dunărea de la Brăila e la numai un kilometru distanță. „Când plouă e pericol, deoarece terenul e deasupra și se scurge spre fluviu”.
- Contactat de Libertatea, patronul incineratorului, omul de afaceri româno-american Gelu Cazacioc, a refuzat să comenteze situația, la fel cum o făcuse și pentru PRO TV și Constanța Reală.
Mai întâi a fost mirosul. Apoi, suspiciunea unor vecini care îl lăsaseră pe omul de afaceri româno-american Gelu Cazacioc să se extindă pe terenul lor, însă s-au trezit că nu se mai pot apropia de locul unde știau ei că se află un incinerator și o afacere curată.
2,5 milioane de euro cifră de afaceri și 1,5 milioane profit
Cazacioc a preluat firma de „incinerare a deșeurilor animaliere” a tatălui său, fondată în 1992 la Smârdan, Tulcea, și a dus-o la cifre impresionante în 2019: 1,5 milioane de euro profit din 2,5 milioane de euro cifră de afaceri.
Ca să vă dați seama câtă influență are Cazacioc în partea locului, în sat există și o stradă cu numele tatălui său, Cazacioc Niculae, chiar în spatele primăriei.
Localnic din Smârdan:
Sesizați de oameni au fost întâi cei de la Garda de Mediu București. Cum acestora nu li s-a permis accesul, echipa de control i-a luat alături pe procurori. Iar procurorii de la Constanța s-au dus la Smârdan și au descoperit nu doar nereguli, ci un cimitir ilegal de proporții.
Tone de leșuri îngropate exact lângă aparatul care trebuia să le ardă.
Un cimitir de 7 hectare
Procurorii au fost în vizită între 20 și 26 ianuarie, povestesc deopotrivă surse judiciare și oameni din Smârdan. Încă de la început, oamenilor de la control li s-a făcut rău din cauza izului puternic.
„Câtorva persoane din echipa de control le-a venit să vomite”, spun martori oculari ai descinderii.
Ce s-a găsit în neregulă?
1. Hoiturile. Oase și rămășițe de animale puteau fi vizibile peste tot. Existau și gropi în care persoanele venite în control au văzut urme de animale, dar și sânge. Bălți întregi de sânge care, în loc să fie și el prelucrat, era aruncat pe câmp.
„Sunt tone întregi de stârvuri, cadavre de animale îngropate acolo”, spun sursele Libertatea.
În total ar fi circa 7 hectare afectate.
2. Incineratorul nu are capacitatea declarată. Controlul a vizat și incineratorul. „În primul rând era foarte mic. Ca să bagi, de exemplu, un animal mai mare, trebuie să ai un alt aparat prin care să ciopârțești hoitul. Așa ceva lipsea”.
Apoi, la control, s-a constatat că, în loc de cele 9 tone arse în 16 ore, capacitatea reală era de puțin peste 1.400 de kilograme în 14 ore. „Însă nici măcar atât – au fost băgați vreo 4 porci care doar s-au «pârpălit»”, afirmă specialiști care au participat la reconstituirea solicitată de Parchet. Responsabilii și patronul au cerut stoparea procesului «că se ia foc»!”.
3. Amoniu de 30 de ori mai mult. S-au luat și probe de apă. Care nu arată bine.
Deocamdată sunt probele din zona de lângă, nu s-a prelevat chiar în perimetrul în care s-au găsit stârvurile.
Amoniul a ieșit într-o valoare de 90,2 mg/litru, asta deși limita maximă în apele subterane este, conform Ordinului 621/2014, de 3 mg/litru. Așadar, valoarea depășește de 30 de ori limita maximă admisă.
Nici valorile azotului total ori fosforului total nu arată mai bine. Cele două depășesc de 8 ori, respectiv cu 70% (de 1,7 ori) doza admisă.
4. Ce se întâmplă cu Dunărea când plouă? Specialiștii care au fost în zonă spun că nu ar fi o problemă pentru Dunăre dacă nu plouă, fiindcă nivelul fluviului este mai jos. „Însă, când plouă, vine tot jegul de sus spre Dunăre”, spun oamenii.
Fluviul, dar și brațul Măcin sunt la circa un kilometru de incinerator.
Zona cimitirului se vede și din Google Earth
Imaginile din satelit salvate de aplicația Google Earth arată cum, dintr-o zonă verde, aria a devenit pământie în 9 ani. Succesiunea a fost studiată și de oamenii legii.
Localitatea Smârdan a ajuns să stea între un cimitir de nave aflat pe brațul Măcin și un cimitir de animale. Orașul Brăila este la o traversare de bac distanță.
Patronul a refuzat dialogul
În cauză este deschis deja un dosar penal, iar audierile persoanelor implicate și cercetările în acest caz continuă.
Libertatea a încercat să îl contacteze pe Gelu-Daniel Cazacioc, patronul Cazacioc&Co, însă acesta a refuzat dialogul cu ziarul. La fel făcuse și cu celelalte instituții media care au scris despre caz, PRO TV și Constanța Reală.
Cazacioc este un român cu cetățenie americană, revenit în țară în 2009 după ce a stat 12 ani în SUA.
Afacerea lui Cazacioc era simplă – strângea stârvuri la preț de dumping din Moldova și Dobrogea și le îngropa acolo, fără să le ardă.
Sursă judiciară Libertatea:
Pe site-ul Repatriot, dedicat românilor reveniți în țară pentru a se ocupa de afaceri, prezentarea lui Gelu Cazacioc se încheie astfel: „Chiar dacă nostalgia anilor petrecuți în America îi dau târcoale de multe ori, Gelu a ales să lupte aici, în țară, și să continue să producă lucruri de valoare pentru Pământul României”.
Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro