Cinci pași vitali pentru combaterea eficientă a COVID, în mijlocul celui de-al treilea val pandemic: lecții de la țările care au reușit

Într-un moment în care Europa se află în mijlocul celui de-al treilea val pandemic, aparent mai grav decât cele precedente, aplicarea lecțiilor învățate de la guvernele care au combătut eficient coronavirusul s-ar putea dovedi folositoare.

Iar până acum, din consultarea politicilor aplicate în întreaga lume, patru categorii de măsuri s-au dovedit eficiente în combaterea pandemiei, potrivit BBC News. Acestea sunt:

• Măsurile rapide pentru controlul granițelor și pentru monitorizarea sosirilor în țară.
• Testarea și depistarea tuturor persoanelor infectate sau potențial infectate.
• Susținerea persoanelor aflate în carantină, pentru controlarea răspândirii virusului.
• Guvernarea eficientă și comunicarea publică promptă și consecventă.

Nimeni nu poate susține că a nimerit totul așa cum trebuie. Dar fiecare guvern a perfecționat un anume pas, astfel că, luate împreună, cele mai eficiente strategii din întreaga lume pot constitui un manual al combaterii pandemiei în cinci pași.

Pasul 1: pregătirea

Stanley Park locuiește în Seul, Coreea de Sud, scrie BBC. Când s-a dus să își ia fiica de la aeroport, a întâmpinat-o nu cu o îmbrățișare, ci cu o mască și o sticluță de dezinfectant.

Pentru Stanley, epidemia de COVID nu este prima criză sanitară cu care s-a confruntat. Își amintește foarte bine frica generată de epidemia Mers în Asia de Sud-Est în 2015.

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

Acestea au ajutat. Când coronavirusul a lovit, oficialii au reușit să reducă numărul de infectări destul de rapid, fără să închidă afaceri sau să implementeze lockdown-uri stricte la nivel național.

După întoarcerea din Atlanta, fiica lui Stanley Park, Joo Yeon, a respectat o carantină de două săptămâni în casa părinților.

Ea a descărcat o aplicație care îi monitorizează mișcările și a primit șase apeluri telefonice de la oficialii care o verificau.

Și-a luat însă singură în serios obligația de a sta în carantină, spunând că „nu a ieșit nici măcar în grădină, pur și simplu pentru a fi sigură”.

Pasul 2: testare și depistare

La începutul pandemiei, cele mai multe țări nu aveau capacitatea de a testa și de a derula anchete epidemiologice în timp real, pentru a stopa răspândirea virusului.

În Marea Britanie, scrie BBC, programul oficial de testare și depistare a fost lansat abia în luna mai.

Prin comparație, cele mai multe state din Asia de Est au început programele de testare și depistare a persoanelor contact încă din luna ianuarie.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

După depistarea cazurilor pozitive urmează o anchetă epidemiologică în toată puterea cuvântului. Echipa de anchetatori are acces la datele telefonului mobil și ale cardului de credit. În plus, poate monitoriza camerele de monitorizare și poate trimite echipe pentru a verifica străzile, dacă există motive de îngrijorare, scrie BBC.

Rezultatul: virusul a fost ținut sub control. În Coreea de Sud, o țară cu 52 de milioane de locuitori, au murit până acum din cauza COVID 1.693 de persoane.

Pasul 3: ajutor pentru persoanele carantinate

„Faptul că i-am convins pe oameni să stea acasă este principalul motiv pentru care am reușit să controlăm epidemia”, spune Usha Kumari, un cadru medical comunitar din statul Kerala, India.

Rolul lui Usha a fost acela de a se asigura că persoanele carantinate respectă restricțiile. Ea le-a făcut cumpărăturile, le-a distribuit medicamentele și, în general, le-a ajutat astfel încât să nu fie nevoite să își părăsească locuința.

Cel puțin 30.000 de persoane au fost angajate, precum Usha, să ajute persoanele carantinate.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Sprijinul nu s-a limitat la cumpărături. Bucătării comunitare au fost înființate, cu scopul de a livra mâncare gătită oamenilor carantinați în case sau spitale.

Important a fost și sprijinul financiar pentru persoanele care nu și-au putut părăsi casele.

Ea insistă că prin sprijinirea persoanelor care trebuie să se autoizoleze, oficialii au putut să controleze răspândirea virusului și să prevină suprasolicitarea spitalelor.

Cu o populație de 35 de milioane de oameni, statul Kerala, care în martie 2020 avea cel mai mare număr de cazuri de infectare din India, a reușit performanța de a avea una dintre cele mai scăzute mortalități COVID din lume.

Pasul 4: protejarea vârstnicilor

La începutul lunii aprilie 2020, medicul Lisa Federle a început să facă teste COVID în căminele de vârstnici din Tübingen, în statul german Baden Württemberg.

Palmer a folosit bugetul orașului pentru a construi această protecție, oferind un serviciu de taxi subvenționat, măști de protecție distribuite în căminele de vârstnici și intervale speciale de cumpărături.

Drept rezultat, Spitalul Universitar din localitate a primit mai puțini pacienți cu COVID și nu a fost forțat să își anuleze alte proceduri medicale.

Per total, Germania a avut o mortalitate mult mai mică în comparație cu vecinii din Europa și cu celelalte state bogate din lume.

Pasul 5: o campanie eficientă de vaccinare

Peste 26 de milioane de persoane au primit cel puțin o doză de vaccin în Marea Britanie.

Deși se află în urma Israelului, care a imunizat cu două doze mai bine de jumătate din populație, Marea Britanie s-a descurcat totuși foarte bine.

A ajutat și faptul că britanicii au avut mereu suficiente vaccinuri.

În vară, guvernul a semnat un contract pentru livrarea a 100 de milioane de doze de vaccin AstraZeneca și un altul pentru livrarea a 30 de milioane de doze de vacin Pfizer.

Mult mai diferit stă situația în UE, care a început planificarea mai târziu și a avut, cel puțin până acum, o campanie de imunizare greoaie.

Trebuie menționat însă că atât Marea Britanie, cât și Israelul, statele UE, SUA, Canada și alte țări bogate au avut capacitatea de a contracta vaccinuri într-un număr suficient, în vreme ce multe alte țări își mai așteaptă rândul sau se bazează doar pe livrările de doze furnizate prin programul umanitar COVAX.

Urmărește-ne pe Google News