O echipă de cercetători a publicat o nouă analiză științifică privind identitatea a 79 de bărbați executați și aruncați într-o groapă comună în delta Faliro, vechiul port al Atenei. Rezultatele demonstrează că victimele, găsite cu lanțuri de fier la mâini, nu erau invadatori străini, ci localnici uciși într-un masacru.
Cuprins:
O echipă de cercetare condusă de Julianne R. Stamer, bioarheolog în cadrul Centrului de Cercetare Bioarheologică de la Universitatea de Stat din Arizona, a decis să aplice analiza izotopilor de stronțiu pe smalțul dentar al victimelor antice din situl elen. Această tehnică medico-legală modernă permite determinarea exactă a zonei geografice în care un individ oarecare și-a petrecut primii ani de viață, acționând ca un „pașaport chimic” inedit.
Cercetătorii americani au analizat probele de smalț a 66 dintre bărbații înlănțuiți din mormântul colectiv. Rezultatele finale au arătat că un procent de 97% dintre aceștia prezentau valori de stronțiu care coincideau perfect cu originea locală din regiunea Attica. Datele științifice publicate au confirmat definitiv că bărbații respectivi nu formau o armată de invadatori străini, așa cum s-a crezut inițial în deceniul trecut, ci erau chiar cetățeni atenieni,, potrivit National Geographic.
Noua descoperire schimbă radical înțelegerea contextului arheologic și istoric al Atenei antice. La sfârșitul secolului al VII-lea î.Hr., așezarea se afla într-o perioadă de tulburări politice profunde și tensiuni sociale majore. Faptul că toate aceste victime erau de origine locală sugerează o reprimare sângeroasă a unui conflict intern violent, specific perioadei arhaice în care facțiunile aristocratice se luptau intens pentru controlul orașului-stat.
Experții consideră că acești tineri bărbați ar fi fost susținătorii direcți ai lui Cylon, un nobil atenian și fost campion olimpic, care a orchestrat o tentativă eșuată de lovitură de stat în anul 632 î.Hr.
Pentru a prelua cu forța puterea, grupul său a ocupat faimoasa Acropolă, dar nu a obținut sprijinul popular așteptat de la populație. Rămași complet fără provizii alimentare și de apă, adepții aristocratului au încercat să caute refugiu în temple, dar au fost ulterior capturați și uciși cu brutalitate extremă de către oponenții lor politici din familiile nobiliare rivale.
Istoricii antici Tucidide și Herodot notează în scrierile lor că toți acești prizonieri au fost masacrați direct de conducătorii Atenei, în ciuda faptului că li se promisese inițial clemența dacă se predau pașnic. Uciderea unor oameni considerați prizonieri aflați într-un loc cu regim sacru a generat o imensă legendă istorică referitoare la un blestem divin permanent aruncat direct asupra familiei politice alcmeonide, care s-a ocupat de aceste execuții în masă.
Resturile umane regăsite astăzi în rânduri perfect ordonate constituie o dovadă fizică reală a violenței extreme de dinaintea instaurării primului regim democratic atestat în statul antic.
Toate rămășițele osoase ale celor 79 de bărbați vor fi menținute cu atenție exact „in situ”, fără să fie îndepărtate complet din pământ. Astăzi, autoritățile din Grecia plănuiesc cu multă grijă ca oasele încă înlănțuite să poată fi expuse publicului larg într-un nou muzeu subteran, special construit în interiorul zonei de săpături arheologice situate în pitoreasca deltă a anticului port Faliro.