Mergi direct la conținut »
"Petele negre de pe costumul de protocol". Analiză dură înainte ca România să preia oficial președinția Consiliului UE
Ştiri Libertatea > Ştiri > "Petele negre de pe costumul de protocol". Analiză dură înainte ca România să preia oficial președinția Consiliului UE

„Petele negre de pe costumul de protocol”. Analiză dură înainte ca România să preia oficial președinția Consiliului UE

Debutul președinției rotative românești la Consiliul Uniunii Europene s-a desfășurat corect, profesional și încurajator, în cursul dimineții de 7 ianuarie 2019, la Bruxelles. Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, om cu instruire diplomatică solidă, a prezentat mandatul dificil al României în fruntea Europei.

Fără gafe ori stridențe, discursul moderat, articulat al diplomatului român a jalonat efortul românesc pentru următoarele 6 luni.

Viitorul buget UE alocă României cu 8 % mai mult decât alocarea precedentă destinată țării noastre

Prioritatea zero: adoptarea Cadrului Financiar Multianual, adică a bugetului UE, în care România poate beneficia de o alocare de 31 de miliarde de euro pentru politica de coeziune, cu 8% mai mult față de perioada 2014-2020.

Suma totală alocată politicilor de coeziune este cea mai mare finanțare pusă la dispoziție vreodată de UE: 373 de miliarde de euro, pentru perioada post 2020, începând cu 1 ianuarie 2021. Scopul direct al acestor fonduri este reducerea decalajelor și a inegalităților dintre țările europene, care să ducă la îmbunătățirea vieții oamenilor.

Atenție: România primește mai mulți bani de la UE decât în exercițiul financiar precedent, ca și Bulgaria, Grecia, Finlanda, Italia ori Spania. Este semnalul evident al voinței europenilor ca România să continue consolidarea economică internă și să se apropie de standardele de viață occidentale.

Aviz și celor care manifestă și încurajează, în această perioadă, poziții eurosceptice și chiar antieuropene: câtă vreme România este în UE, va beneficia de finanțări europene colosale, într-un cadru comunitar legal, transparent, pe termen lung, convenit în unanimitate de statele partenere.

Și totuși, în ciuda sumelor enorme puse la dispoziție de UE pentru țara noastră – la 11 ani de la accederea în UE -, atât absorbția lor, cât și asumarea cofinanțărilor din bugetul național au reprezentat minusuri scandaloase în relația guvernărilor de la București cu Comisia Europeană.

Miza europarlamentarelor din mai 2019 pentru soarta Europei și a țărilor membre

Termenul ambiționat de președinția românească pentru aprobarea bugetului UE este înainte de alegerile europarlamentare din luna mai. În acest fel, Comisia Europeană, Consiliul European și Parlamentul European vor da un „boost” de încredere, un implus de predictibilitate și stabilitate față de viitorul UE, care va conta enorm în economia alegerilor din întreaga Europă.

Guverne iliberale, antieuropene, eurosceptice există și vor pune piedici Europei unite, timp de 6 luni, în plină președinție românească europeană.

În luna mai 2019, cei aproape 500 de milioane de europeni cu drept de vot vor trebui să aleagă ori între partidele populiste, oligarhice, manipulatoare din țările membre UE, care transmit iresponsabil electoratelor naționale bazaconii autarhice, antiprogresiste, izolaționiste, ori între partidele care susțin și promovează proiectele de prosperitate, economie liberă de piață, libertăți civile și cetățenești, democrație participativă, propuse de o Uniune Europeană coerentă, predictibilă, solidară, prosperă și generoasă.

O misiune grea a președinției României va fi gestionarea dosarului „Brexit”, indiferent de scenariile de după votul din Parlamentului britanic, din 15 sau 16 ianuarie. Cum era de așteptat, britanicii s-au sucit, după ce acum trei ani, duși de nas de politicieni retrograzi și înguști la minte, au cerut ieșirea din UE.

Astăzi, peste 52 % dintre cetățenii britanici nu mai vor să iasă din Uniune și cer repetarea scrutinului din iunie 2016. România este egal pregătită să gestioneze ori ieșirea cu acord a Marii Britanii din UE, ori amânarea aplicării Articolului 50.

Mai mult, este de datoria țării care deține președinția să facă tot ce îi permite mandatul, pentru a conferi britanicilor mai multă încredere în construcția europeană și pentru a-i inspira pe politicienii insulari să nu facă o greșeală istorică de magnitudine.

Ieșirea Marii Britanii din UE este o decizie „lose-lose”, adică pierzătoare la ambele capete, UE-Marea Britanie, s-a spus pe bună dreptate. O poziție echilibrată este cea mai potrivită abordare românească în fața acestui eveniment politic colosal, prin consecințele sale imprevizibile.

Petele negre de pe fruntea României, la Bruxelles

Avem multă treabă la cârma Europei, este clar. Să nu mire pe nimeni de ce marile publicații europene și americane au întâmpinat preluarea președinției prin creionarea situației de-a dreptul cacofonice în care se află țara noastră: pe de o parte, tehnic, România este considerată a fi pregătită 100% de exercitarea mandatului, iar pe de altă parte, semnalele politice și acțiunile interne ale guvernării de la București sunt considerate un regres democratic de proporții, un derapaj alarmant spre poziții antieuropene, antioccidentale și antistat de drept.

Articole, analize, declarații, puncte de vedere consonante pun punctul pe „i” și scot în evidență, precum păduchii pe frunte, petele negre ale unei realități politice interne controversate. Cei mai mulți analiști și politicieni din Vest consideră că România trece acum printr-o criză de proporții, asemănătoare celei din timpul căderii lui Ceaușescu.

Modelul de business al Guvernului României este deturnarea fondurilor europene de către un partid comunist oligarhic”, spune profesorul elvețian Oliver Jens Schmitt, specialist în istoria recentă a României.

Mai mult, analistul subliniază că situatia este asemănătoare cu cea din alte state postcomuniste: „Vechile cadre și clicile lor reînnoite au păstrat puterea de-a lungul generațiilor”.

Starea de spirit în țară este tensionată. Populația urbană bine educată este frustrată, dar și resemnată„, se mai arată în articolul scris de Schmitt în publicația „Neue Zurcher Zeitung”.

În guvernare sunt active forțele corupte postcomuniste, care doresc să întoarcă timpul istoric în perioada Ceaușescu. Motivele pentru fractura între Guvern și societate sunt profunde”.

Concluziile sunt și reale, și dureroase.

Ziarul american „Financial Times” îl caracterizează pe liderul PSD drept „sforarul condamnat”, aflat în vizorul Uniunii Europene.

Unicul scop al politicianului român în cauză a fost preocuparea sa ca guvernul său să aducă sub control sistemul judiciar independent.

Primele coliziuni cu politica și justiția europeană au și apărut. În aceste prime zile de mandat istoric al României la conducerea Uniunii Europene, loviturile vin din partea MAE român, a liderului PSD, Liviu Dragnea, dar și a transportatorilor români.

Austriecii discriminează familiile române cu copii nerezidenți

Guvernul PSD-ALDE, prin MAE, se opune indexării alocaţiilor celor 14.000 de copii nerezidenţi ai muncitorilor români din Austria, stat acuzat că face o discriminare nepermisă, încălcând legislația europeană.

Mai mult, Guvernul României ia în considerare să se adreseze Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE). Parlamentul austriac a adoptat la 1 ianuarie 2019 legea privind indexarea alocaţiilor pentru copiii din străinătate ai cetăţenilor UE care lucrează în Austria.

Pentru cele mai multe state, inclusiv România, aceasta înseamnă o reducere a sumelor plătite, prin ajustarea la nivelul de trai din ţările comunitare unde trăiesc aceşti copii.

După Ungaria, Slovacia și Polonia, România se află pe locul 4 în clasamentul transferurilor și al economiilor înregistrate prin indexare. În 2016, guvernul austriac a înregistrat 14.213 copii care primesc beneficii sociale austriece (deducere fiscală) și trăiesc în România.

Situația este clar discriminatorie și este de bun-simț ca România să se adreseze justiției europene în această speță. Până atunci, Austria a dat-o cotită.

Fără să răspundă la acuzațiile de discriminare, ministrul austriac al familiei a respins criticile MAE român și a pretins superior că România – în calitatea de preşedinte al Consiliului Uniunii Europene – trebuie să aibă o poziţie „neutră”.

Oficialul austriac a precizat că indexarea alocațiilor copiilor români din Austria aduce mai multă „corectitudine”.

Dar Comisia Europeană a dat peste mână Austriei, în favoarea României.

Indexarea beneficiilor pentru familie nu este permisă sub legislația europeană. De asemenea, este o chestiune de non-discriminare: dacă lucrătorii contribuie la sistemul național social, atunci este de așteptat ca ei să primească aceleași beneficii, indiferent de naționalitatea lor sau de locul unde se află copiii lor”, este poziția Executivului european.

După cum se vede, nici la case mai mari, Europa nu e mereu bună. Când e vorba de interes național, bani și economie, Europa devine prea reglementară, prea standardizată, prea intruzivă.

Coliziunea Dragnea-Comisia Europeană, cu bătaie spre OLAF

Pe 11 decembrie 2018, Liviu Dragnea a dat în judecată Comisia Europeană. El urmărește anularea raportului OLAF, instituţie care a constatat fraude cu fonduri europene în dosarul Tel Drum și a identificat probe care sugerează colaborări secrete între beneficiarii fondurilor, funcţionari publici şi firmele contractate, inclusiv falsificare de documente în timpul procedurilor de achiziţie.

Pe 13 noiembrie 2018, procurorii DNA au anunţat că Liviu Dragnea este urmărit penal pentru constituirea unui grup infracţional, abuz în serviciu şi infracţiuni privind deturnarea de fonduri europene, în legătură cu favorizarea companiei în privinţa acordării de contracte. Faptele ar fi fost comise în perioada în care era preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman.

Aici se vede cât de paralel este președintele PSD cu realitatea țării sale: România preia un mandat dificil pentru Europa, se află sub tirul presei internaționale, datorită demolării justiției românești, fiindcă coaliția PSD-ALDE vrea amnistia și grațierea faptelor de corupție, în timp ce șeful din umbră al guvernului Dăncilă, condamnat penal pentru corupție, caută să își scape pielea, încercând să șteargă un trecut documentat cel mai probabil corupt, de pe pozițiile pe care le-a ocupat, la Teleorman, acum 10 ani.

Transportatorii români – și munciți, și depășiți de condițiile de muncă din Europa

Și transportatorii români sunt nemulțumiți de posibile măsuri luate de Parlamentul European (PE), prin revizuirea unor directive și regulamente europene.

PE ar vrea ca șoferii să fie plătiți în regim de detașare, la nivelul minim din alte state în care lucrează, să nu mai doarmă în cabina TIR-ului și să se cazeze în locuri special amenajate. Șoferii ar mai putea fi obligați să revină în țară la fiecare 3-4 săptămâni, pentru a avea o viață socială normală, nu una solitară, ceea ce îi poate îmbolnăvi.

Pentru șoferii români, aceste măsuri – deși în aparență luate în interesul angajaților – sunt, de fapt, dezavantajoase. De ce? Pentru că românii sunt din estul Europei, parcurg distanțe mai lungi și economisesc la sânge fiecare euro.

Joi, 9 ianuarie, 11 camioane și 600 de șoferi români vor ajunge, între orele 8.00 și 13.00, în Piața Luxembourg din Bruxelles.

Pentru a-și striga dreptul la o precaritate convenabilă a propriilor vieți, ca TIR-iști profesioniști veniți dintr-un colț al Europei, căreia încă nu sunt pregătiți să îi accepte oferta de trai mai bun.

Datoria noastră, ca români, este să le susținem cauza, într-o Europă cu standarde încă prea ridicate pentru o bună parte dintre conaționali.

Soluția: să ne grăbim, împreună, să facem din România o „țară ca afară”.

Urmează patru rânduri de alegeri, în numai doi ani.

Așadar, ocazii avem la dispoziție.

 


Citește și:

OPINIE/ Claudiu Săftoiu, despre președinția Consiliului UE: Hai, România! Europa așteaptă să îi conduci destinul, la început de 2019

OPINIE/ PAH despre preluarea președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene. „Premierul Dăncilă ne spune că avem proiect. De țară, chiar!”

Close
Închide
  Close