Concluziile tragediei aviatice de la Letca Nouă. Cum au murit pilotul și tânăra de 28 de ani care primise zborul drept cadou de la iubit
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Autoritatea de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (AIAS) a finalizat raportul final privind accidentul aviatic grav ce a avut loc în zona terenului de zbor Letca Nouă din județul Giurgiu.
Cuprins:
Raportul anchetei, finalizat după mai bine de doi ani
Prăbușirea unei aeronave de mici dimensiuni s-a soldat cu decesul pilotului Valentin Anghel, în vârstă de 55 de ani, și al unei femei de 28 de ani, Georgiana Popa. Tânăra era pasionată de zborul cu avionul și primise cadou de la iubitul ei această mică aventură. Concluzia finală a investigației este că accidentul s-a produs ca urmare a unei erori de pilotaj, pe fondul zborului la mică înălțime.
Accidentul a avut loc în 27 august 2022. Din cauza complexității cercetărilor, raportul de investigație a fost finalizat după mai mult de doi ani.
Aeronava era una ultraușoară, tip Citius, înmatriculată cu numărul YR-5599. În ziua fatidică, pilotul a efectuat un zbor privat de aproximativ 15 minute, cu decolare de pe terenul de zbor Letca Nouă, fără a fi depus un plan de zbor.
După aterizare, acesta a efectuat o pauză de aproximativ 10 minute și, împreună cu Georgiana Popa, a decolat în jurul orei 11.10 pentru efectuarea unui alt zbor în zonă, tot fără a fi depus un plan de zbor. Ambele zboruri au fost efectuate cu pasageri care beneficiau de vouchere cadou.
Epava avionului, localizată după 30-45 de minute de la prăbușire
„Din declarațiile martorilor aflați pe terenul de zbor, după decolare, menținând o înălțime mică, pilotul a efectuat mai multe treceri la verticala terenului de zbor. Ulterior, s-a deplasat spre zona de sud, la o distanță de aproximativ 2,5 kilometri. În această zonă, evoluțiile aeronavei au fost efectuate, de asemenea, la o înălțime mică, neputând fi observate de pe terenul de zbor din cauza unei zone împădurite.
După aproximativ 20 de minute de la decolare, s-a observat apariția unui fum din zona unde aeronava evolua. Personalul de la terenul de zbor a încercat prin telefon și prin stația radio să ia legătura cu pilotul avionului, dar nu s-a primit niciun răspuns. Cu ajutorul unei alte aeronave au început căutările în zonă și după aproximativ 30-45 de minute, epava aeronavei, distrusă de incendiu, a fost localizată într-o pădure din apropierea terenului de zbor. Cele două persoane aflate la bordul aeronavei au decedat”, se precizează în raportul AIAS.
Aeronava nu era dotată cu niciun echipament care să înregistreze zborul, iar informațiile colectate în cursul investigației nu au putut stabili ce evoluții au fost efectuate în zona în care a fost descoperită epava.
„Având în vedere lipsa informațiilor despre ultima parte a evoluției aeronavei (înainte de impactul cu copacul), investigația accidentului s-a bazat pe urmele descoperite la locul producerii accidentului, precum și pe analiza resturilor carbonizate ale epavei. La verificările efectuate asupra elementelor epavei aeronavei nu s-au constatat disfuncționalități și/sau blocaje ale lanțului de comenzi”, se mai susține în documentul citat.
Scenariul prăbușirii aeronavei
Potrivit specialiștilor AIAS, care au analizat urmele de la locul accidentului și împrăștierea epavei, producerea accidentului a avut loc, cel mai probabil, conform următorului scenariu: în evoluția efectuată, aeronava a făcut o trecere la joasă înălțime peste un teren cultivat cu floarea-soarelui, urmată de un zbor în urcare peste pădure.
În apropierea lizierei, aeronava, care era în urcare, a lovit cu partea stângă un copac, moment în care montantul (bară care leagă între ele aripile unui avion sau aripa și fuzelajul - n.r.) din față s-a rupt. În urma ruperii, aproximativ o jumătate din montant a fost proiectată la aproximativ 70 de metri pe direcția de zbor.
„Ruperea montantului din față a dus la reducerea rigidității la torsiune a planului stânga, care, sub efectul forțelor aerodinamice, a început o mișcare de rotire față de montantul din spate și de torsiune față de fuzelaj. După primul copac lovit, pe direcția de deplasare, au fost găsite frunze și crengi tăiate de palele elicei, ceea ce indică funcționarea motorului aeronavei”, se arată în raport.
După impactul cu primul copac, avionul a devenit imposibil de direcționat, arată investigatorii, și a intrat pe o traiectorie de prăbușire.
„În cădere, aeronava a luat contact cu un alt copac cu bordul de atac al planului dreapta, sub un unghi de aproximativ 45°- 50°. Impactul planului drept cu copacul a determinat ruperea conductelor care alimentau motorul cu carburant de la rezervorul din dreapta. Carburantul s-a scurs pe fuzelaj și pe motor, determinând producerea incendiului care a dus la distrugerea totală a aeronavei”, mai apare scris în raportul de investigație.
Zborul cu pasageri nu era permis, din punct de vedere legal
Pilotul Valentin Anghel avea licență și certificate medicale, iar aeronava deținea autorizația de zbor, toate în termen de valabilitate. Investigatorii AIAS au constatat însă că aeronava nu era omologată, prin urmare, zborul cu pasageri nu era permis din punct de vedere legal.
Concluzia finală a fost că prăbușirea avionului a fost determinată de coliziunea cu un copac, care a dus la ruperea montantului față de pe partea stângă, iar ca o cauză favorizantă - zborul la joasă înălțime într-o zonă cu obstacole naturale.
Cu câteva zile înaintea producerii accidentului, câțiva oameni din Letca Nouă, care se plimbau pe câmp cu ATV-urile, au filmat aeronava implicată în accident în timp ce executa manevre periculoase pe deasupra lor, trecând la înălțime foarte mică.
Chiar dacă oamenii au susținut că la manșă se afla același pilot, anchetatorii AIAS nu au confirmat acest lucru. Aerodromul din Letca Nouă a fost amenajat chiar de pilotul Valentin Anghel, cel care îl inaugurase cu două săptămâni înainte de tragedie.
Fotografii: AIAS
