Congresul SUA cere retragerea trupelor din conflictul cu Iranul. Ce implicații are votul pentru Donald Trump

Deși decizia reprezintă un reproș politic la adresa președintelui Donald Trump, măsura nu are putere de lege, iar reglementările Congresului fac ca liderul republican să nu fie nevoit nici măcar să își exercite dreptul de veto.

Decizia vine în pline negocieri cu Iranul

Însă acest vot reprezintă o lovitură pentru președintele republican, în plină rundă de negocieri cu Iranul și în condițiile în care partidul său deține majoritatea în ambele camere ale Congresului.

Cu ocazia adoptării textului în Camera Reprezentanților la începutul lunii, acesta a criticat dur votul „antipatriotic” al opoziției democrate și al celor patru deputați republicani care s-au alăturat acesteia.
Democrații „ar prefera să vadă țara noastră eșuând decât să-mi acorde o nouă victorie, printre atâtea altele”, declarase el atunci.

Democrații încearcă să limiteze puterile militare ale lui Donald Trump

De câteva săptămâni, opoziția încearcă să limiteze puterile militare ale lui Donald Trump în conflictul cu Iranul, denunțând o eludare a puterii legislative de către puterea executivă pe care o reprezintă.
Conform Constituției americane, doar Congresul este, într-adevăr, împuternicit să declare război.

Deși legea îi permite președintelui să declanșeze ostilități pentru a răspunde unei amenințări iminente, aceasta impune ca el să obțină autorizarea Congresului în termen de 60 de zile.

Cu toate acestea, la începutul lunii mai, Donald Trump a ignorat acest termen-limită, susținând că războiul, început pe 28 februarie prin lovituri aeriene americane și israeliene, se încheiase datorită armistițiului în vigoare.

Democrații contestă acest argument și răspund că forțele americane sunt încă angajate pe teren, chiar dacă blocada porturilor iraniene de către navele de război americane a fost ridicată după semnarea unui memorandum de înțelegere săptămâna trecută.

„Americanii au plătit prețul pentru gafa istorică a lui Trump în Iran”, a declarat, chiar înainte de vot, liderul minorității democrate din Senat, Chuck Schumer. „Trump nu ar fi trebuit niciodată, niciodată, să înceapă” acest război, a adăugat el.

Senatorul republican Jim Risch, președintele Comisiei pentru afaceri externe, și-a îndemnat colegii din plen să voteze împotriva rezoluției. „Dacă aceasta va fi adoptată, iranienii pur și simplu se vor ridica și vor părăsi negocierile”, a avertizat el. „Lăsați diplomația să-și facă treaba”, a adăugat senatorul din Idaho.

Războiul cu Iranul a costat doar Pentagonul 40 de miliarde de dolari

Războiul din Iran a costat Departamentul Apărării de la Washington aproximativ 40 de miliarde de dolari, conform datelor preliminare dintr-o analiză realizată de Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), relatează CNN.

Suma astronomică calculată de experții CSIS include costurile munițiilor utilizate, echipamentele militare distruse în teatrele de operațiuni și daunele structurale aduse bazelor americane. Cu toate acestea, impactul total este mult mai mare.

Mark Cancian, consilier senior în cadrul CSIS, a explicat pentru CNN că această cifră de 40 de miliarde de dolari nu include costurile operaționale de zi cu zi.

Acestea din urmă fuseseră deja integrate în bugetul mamut al Departamentului Apărării pentru anul fiscal 2026, o sumă record care a depășit pragul istoric de un trilion de dolari.

Pe lângă cheltuielile suportate direct de armată, conflictul a pus presiune și pe alte bugete guvernamentale.

Agenții esențiale, precum Securitatea Internă (Homeland Security) și Departamentul pentru Afacerile Veteranilor, au înregistrat costuri suplimentare cumulate de un miliard de dolari din cauza dinamicilor generate de război.

Prima rundă de negocieri SUA-Iran din Elveția s-a încheiat cu „progrese încurajatoare”

Delegațiile Statelor Unite și Iranului au convenit, în urma primei runde de negocieri desfășurate în Elveția, asupra unei foi de parcurs care prevede încheierea unui acord final în termen de 60 de zile. Mediatorii din Pakistan și Qatar au anunțat, de asemenea, stabilirea unei „linii de comunicare” între părți pentru a securiza tranzitul în Strâmtoarea Ormuz, relatează AFP.

Înțelegerea include, de asemenea, ridicarea blocadei militare americane asupra transporturilor maritime către și dinspre porturile iraniene, un plan de reconstrucție pentru Iran estimat la 300 de miliarde de dolari și eliminarea tuturor sancțiunilor americane impuse Teheranului. Cu toate acestea, dosarul programului nuclear iranian, principalul motiv invocat de Washington pentru conflict, rămâne unul dintre cele mai dificile puncte de negociere.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE